Peste 150.000 de profesori și peste 70.000 de angajați din școli, personal didactic auxiliar și nedidactic, din totalul de 292.000 de profesori și angajați în școlile din România, au intrat în prima grevă generală pe termen nelimitat, după cum au anunțat sindicatele. Una dintre solicitări se referă la majorarea salariilor personalului din învățământ. Lista revendicărilor pe care le cer angajații din învățământ.
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!
Sindicatele din Educație au declanșat luni, 22 mai 2023, greva generală, nemulţumiţi de salarizarea personalului din sistem, protestul urmând să continue până când Guvernul va veni cu o soluţie credibilă, care să ofere perspective foarte clare, iar cei care au semnat pentru declanşarea ei vor renunţa la această formă de protest.
„Sunt şcoli care vor fi 100% în grevă şi nu are cine să-i supravegheze. Recomandarea pentru părinţi este să-i ţină pe copii acasă, dar şcolile nu se închid. Să fie foarte clar: nu se pune lacătul pe şcoli. Acolo unde sunt profesori negrevişti vor avea grijă de copii dacă aceştia vin la şcoală' a declarat, duminică, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, la finalul negocierilor de la Palatul Victoria, potrivit AGERPRES.
Ieri, Colegiul Național al Liderilor din FSLI și FSE a decis respingerea ofertei Guvernului și menținerea deciziei de a intra în grevă generală pe termen nelimitat în școli. Oferta guvernului pentru protestatari a fost acordarea unor bonusuri pentru profesorii debutanți, bonusuri pentru profesorii din zone defavorizate și creșteri de salarii pentru personalul nedidactic.
De ce fac profesorii grevă. Revendicările sindicatelor din educație:
- „Majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic;
- Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
- Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic;
- Acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ;
- Acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
- Creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii;
- Renunțarea la aplicația EduSal și înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat și administrat de Ministerul Educației.
Săptămâna trecută, președintele FSE Spiru Haret a declarat că a cerut și modificarea admiterii la liceu prevăzută în proiectele legilor educației, astfel încât examinarea să nu mai fie susținută doar la Română și Matematică, ci elevii să susțină 5 probe la Evaluarea Națională, iar liceele să stabilească, cu un an înainte, pentru fiecare filieră, coeficienții pentru fiecare probă:
- „Am solicitat pe pachetul legislativ să existe o variantă de admitere la liceu mai radicală decât ce este în proiectul de lege, având în vedere că avem 8 arii de competențe pe care trebuie să le stăpânească, în concordanță cu ce e în actuala lege a educației. Dar, din păcate, ce este bun se șterge. Se merge pe ideea a cât mai puțin, fără notări, fără evaluări, ceea ce nu e beneficiul nimănui.’
- „Dacă tot discutam despre pachetul legislativ, poate la Senat politicienii vor reintroduce acel articol legat de salarizare, respectiv salariul debutantului să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie. Ar fi ca un semnal cât de cât pozitiv că cineva se gândește și la resursa umană. Nu poți avea o Românie educată fără un corp profesoral și angajați bine motivați’, a adăugat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret’
Sindicat: Zilele de grevă se consideră ca zile lucrate în sistemul de învățământ
Zilele de grevă se consideră ca zile lucrate în sistemul de învățământ, transmite în teritoriu Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.
Potrivit Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, perioada de suspendare a contractului individual de muncă pentru participarea la grevă nu afectează sub nicio formă vechimea în muncă și vechimea în învăţământ. „Prin urmare, nu afectează nici drepturile care se acordă prin raportare la vechimea în muncă și în învăţământ cum ar fi, spre exemplu, drepturile de natură salarială sau depunerea dosarului pentru obținerea gradației de merit.’
„Ținem să precizăm că în orice situație în care o persoană a fost în concediu medical a avut contractul de muncă suspendat. Dorim să înţelegeţi că suspendarea contractului individual de muncă este o chestiune destul de obișnuită în viața unei instituții și de aceea nu ar trebui să genereze panică’, transmite FSLI.
În document este precizat că suspendarea contractului individual are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plații drepturilor de natură salarială de către angajator. Suspendarea contractului individual de muncă este de următoarele tipuri: de drept, la inițiativa salariatului și la inițiativa angajatorului. Participarea la grevă are un regim juridic similar cu cel al unui concediu medical, conform sursei citate.