După ascensiunea sa spectaculoasă în preferințele publicului la alegerile prezidențiale, s-a descoperit că independentul Călin Georgescu a folosit și Facebook, nu doar TikTok, în campania electorală. Nu mai puțin de 4.100 de reclame electorale l-au lăudat pe acesta, în timp ce o criticau pe Elena Lasconi.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!
Vezi cel mai nou video aici:
Conform Bloomberg, care citează raportul „Rolul Meta în alegerile prezidențiale din România din 2024′, Călin Georgescu a fost promovat prin 4.100 de reclame politice care o atacau pe Elena Lasconi, în perioada premergătoare alegerilor fiind cheltuiți nu mai puțin de 264.909 euro pe reclame politice controversate, de către 25 de pagini web aparent independente.
Călin Georgescu a folosit și Facebook, nu doar TikTok, în campania electorală
În campania electorală prezidențială din România din 2024, utilizarea platformelor sociale precum Facebook și TikTok a generat controverse legate de influența acestora asupra procesului electoral.
Meta a devenit un punct central în promovarea candidaților, fiind folosită pentru a difuza mesaje electorale, în ciuda controalelor stricte impuse de reglementările europene. Campania electorală din acest an a fost marcată de utilizarea masivă a reclamelor politice micro-targetate, adresate unor segmente specifice de public. Criticii au subliniat că aceste reclame pot influența alegerile prin manipularea percepțiilor alegătorilor, mai ales prin dezinformare sau mesaje polarizante.
Conform cercetătorilor de la Reset Tech și Check First, paginile aparent independente utilizau infrastructură comună de găzduire, publicitate și e-mail, sugerând o operațiune bine organizată pentru influențarea alegerilor. Reclamele politice, vizualizate de aproape 199 de milioane de ori între august și noiembrie, au fost analizate prin instrumentul Meta Ad Library, ce evidențiază agenții de publicitate activi pe platformele de social media.
În concluzie, nu doar TikTok i-a oferit lui Călin Georgescu vizibilitatea care l-a ajutat să obțină cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor, ci și rețelele sociale Meta: Facebook și Instagram.
„În timp ce rolul TikTok în amplificarea dezinformării în timpul campaniei electorale din România a fost în centrul atenției, noi dovezi arată că platformele Meta Facebook și Instagram au fost folosite pentru a răspândi mesaje politice agresive, afirmații neverificate și narațiuni polarizante’, notează autorii raportului.
Elena Lasconi, descrisă ca fiind o „marionetă occidentală’
În timp ce, în cadrul campaniei, Călin Georgescu era descris ca un „președinte patriot’, iar liderul AUR, George Simion,a avut parte de reclame similare, Elena Lasconi era prezentată drept o „marionetă occidentală’, iar Klaus Iohannis – un „dictator’.
„Lasconi este acuzată de manipulare a alegătorilor și corupție, fiind în același timp ținta unor atacuri bazate pe identitate, de exemplu cu privire la sprijinul ei pentru căsătoriilor între persoane de același sex. (…) Este acuzată de aroganță, dezinformare și că face afirmații dăunătoare despre alegătorii români’, transmit autorii raportului.
Acest strategie de influențare a electoratului a fost dezvăluită în contextul în care TikTok a fost deja acuzat de favorizarea expunerii lui Georgescu, un candidat cu orientare pro-rusă.
Reacția Meta: „Nu vedem nicio dovadă de incidente majore pe platformele noastre din România’
După ce CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale în turul doi, în timp ce românii din diaspora începuseră deja să voteze, Meta a reacționat, dar a refuzat să comenteze raportul, întărind însă afirmațiile președintelui afacerilor globale, Nick Clegg, conform cărora nu au fost identificate „incidente majore’ pe platformele sale în România.
„Nu vedem nicio dovadă de incidente majore pe platformele noastre din România’, le-a transmis acesta jurnaliştilor, subliniind că compania a fost în contact „aproape zilnic’ cu autorităţile române, conform Euronews.
Totuși, Meta a anulat 20 de operațiuni globale de influență sub acoperire în acest an, cele mai multe având origini în Rusia. Conform raportului, rețeaua de pagini Facebook, deghizată în site-uri de știri și divertisment, este o strategie centralizată de influențare a opiniei publice. Cu toate că voiau să pară independente, site-urile erau conectate între ele prin adrese IP, prin configurații comune de e-mail și tehnologie publicitară, și nu aveau informații juridice sau editoriale, se mai arată în raport.