Candidații Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au cerut anularea alegerilor din primul tur. Au depus deja cereri la Curtea Constituțională

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI

Candidații Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au cerut anularea aleegerilor din primul tur. În următoarea perioadă judecătorii de la Curtea Constituțională trebuie să analizeze argumentele pe care le-au adus cei doi în aceste contestații, pentru că legea este clară când vine vorba despre anularea votului, respectiv trebuie să fie aduse dovezi certe în ceea ce privește frauda sau alte nereguli care au influențat alegerile și care influențează și turul al 2-lea.

Potrivit site-ului CCR, Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au depus pe rând câte o solicitare având ca obiect „anularea alegerilor prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arăta Elena Lasconi la debutul în televiziune. Fosta jurnalistă semăna la coafură cu Andreea Esca, atunci când prezenta știrile

Potrivit Curții Constituționale, cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, potrivit Antena 3.

Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu cer „anularea alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”

Aceasta trebuie introdusă în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Dana Budeanu, reacție după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale și Marcel Ciolacu a ieșit din cursă: "Ce a făcut mă diaspora, a votat cu rușii? Ăia care în martie 2020..."

În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a candidat din partea Partidului Naţional Conservator Român şi a obţinut 95.782 voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, reprezentând 1,04%.

De cealaltă parte, Sebastian Constantin Popescu a candidat din partea Partidului Noua Românie şi a fost votat de 14.683 de oameni, reprezentând 0,16% din totalul voturilor.

Citește și: Cine este Călin Georgescu, candidatul independent la președinție. E profesor universitar, a fost propus premier din partea AUR și a șocat cu multe declarații privind extratereștri și rolul femeii în societate

Citește și: De ce a divorțat Elena Lasconi de tatăl fiicei sale, după doar 4 ani de căsnicie: „Cu mintea de acum, aș fi divorțat a doua zi sau nu m-aș fi căsătorit' / Regretă că nu a mai făcut un copil

Citește și: Elena Lasconi, în scandal cu fiica ei, după ce a votat pentru susținerea familiei tradiționale. Tânăra își acuză mama de homofobie: „Sunt absolut dezgustată, dezamăgită și șocată!’

Motivele invocate în cererile pentru anularea alegerilor prezidențiale 2024

În contestația depusă la CCR, Sebastian Constantin Popescu invocă următoarele motive:

„Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România.'

„Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România. Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România.

Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanțare și sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care-I primește în campania electorală prezidențială, un om care înșeală românii, NU POATE SĂ DEVINĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI'.

„Potrivit art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, toate cheltuielile de campanie trebuie declarate public și justificat, pentru a asigura transparența și corectitudinea competiției electorale. Candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli zero, desi campania sa a implicat o prezență masivă pe rețelele de socializare, cu mii de videoclipuri și materiale distribuite. Distribuirea și producția acestor materiale implică costuri semnificative (echipamente, logistică, personal), imposibil de acoperit fără resurse financiare consistente.

Prin urmare, discrepanța dintre activitatea vizibilă de campanie și lipsa cheltuielilor declarate reprezintă o încălcare gravă a normelor legale'. „Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc' pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului.

Aceste tehnici include:

– Videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor.

– Rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei.

Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale'.

În ce condiții pot fi anulate alegerile prezidențiale din 24 noiembrie

Potrivit procedurii, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare [art.31 alin.(2) din Legea nr.370/2004]. Dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

Contestaţiile formulate în temeiul art.146 lit.f) din Constituţie pot urmări şi anularea alegerilor.

În temeiul art.52 din Legea nr.370/2004, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că, în cazul în care există motive întemeiate, Curtea Constituțională poate anula primul tur al alegerilor prezidențiale.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News