CCR a cerut renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidații Cristian Terheș și Sebastian Popescu au depus contestații, ieri

.

Curtea Constituţională a României a cerut, azi, 28 noiembrie, Biroului Electoral Central renumărarea voturilor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, au precizat surse din CCR pentru AGERPRES.

Curtea Constituțională a României (CCR) a cerut renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în urma sesizărilor primite privind posibile nereguli. Procesul are scopul de a verifica dacă există discrepanțe semnificative între voturile exprimate și cele raportate oficial. CCR analizează dacă există motive pentru anularea rezultatului primului tur, o măsură ce ar putea duce la noi alegeri.


CCR a cerut renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale

Curtea Constituţională a României a cerut, azi, 28 noiembrie, Biroului Electoral Central renumărarea voturilor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, conform surselor citate de AGERPRES. Decizia a fost luată la finalul unei ședinte care a durat două ore și în care au fost analizate cele două cereri de anulare a primului tur la prezidențiale, depuse de doi candidați – Cristian Terheș și Sebastian Popescu, clasați pe locurile 9 și, respectiv, 12 la primul tur al alegerilor.


Judecătorii CCR au respins însă solicitarea lui Sebastian Constantin Popescu, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur, deoarece aceasta ar fi fost formulată tardiv.

De asemenea, Curtea Constituţională a amânat pentru vineri discuţiile privind cererea depusă de Sebastian Constantin Popescu, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin, şedinţa urmând să aibă loc la ora 14,00. Candidat din partea Partidului Naţional Conservator Român, europarlamentarul Cristian Terheș a obţinut 95.782 voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, ceea ce reprezintă 1,04% din totalul voturilor exprimate.

Cristian Terheș susține că au fost făcute fraude electorale în folosul Elenei Lasconi, și anume că a fost făcută propagandă în timp ce votul încă era în desfășurare în Statele Unite, deși urnele s-au închis în România, dar și că în unele secții s-au transferat voturi de la Ludovic Orban către aceasta. Candidatul Partidului Național Conservator Român a specificat și ieşirile publice, inclusiv live-urile pe Facebook, ale mai multor „reprezentanţi de marcă ai USR’, care i-au îndemnat românii din America să o voteze pe Elena Lasconi, enumerându-i pe Cătălin Drulă şi Vlad Voiculescu, ale căror postări au avut mii de like-uri şi de distribuiri, scrie Digi24.


Terheş a subliniat că diferenţa dintre candidatul clasat pe locul al doilea, Elena Lasconi, şi cel clasat pe locul al treilea este foarte mică. În ceea ce-l privește pe Călin Georgescu, acesta a susţinut și că au existat „o serie de boţi care continuu chemau oamenii să iasă la vot şi să voteze cu un anumit candidat, atât în preziua votului, lucru interzis, cât şi în ziua votului’.

Călin Georgescu, acuzat de fraudă electorală

Decizia CCR vine pe fondul unor diferențe mici de voturi între candidați în urma rezultatelor parțiale. De exemplu, Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD) au fost despărțiți de doar câteva sute de voturi pentru accederea în turul doi, ceea ce a amplificat cererile de clarificare a procesului electoral. Această situație este comparată cu alegerile din 2009, când CCR a decis renumărarea voturilor pentru clarificarea unui rezultat controversat.


De asemenea, Sebastian Popescu afirmă în contestația depusă la CCR că rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a fost stabilit în urma fraudei comise de Călin Georgescu, „prin finanţare ilegală a întregii campanii electorale, având susţinere din afara graniţelor ţării, din partea unor entităţi statale cu scopul de a destabiliza România’, notează DIGI 24. Acesta susține că Georgescu a manipulat românii, folosindu-se de tehnici de dezinformare care au inclus „videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor și rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei’. De asemenea, Sebastian Popescu susține că independentul Georgescu „este omul sistemului’ și „a primit finanțare masivă pentru a-și susține campania manipulatoare și înșelătoare din mediul online, în timp ce se prezenta drept un candidat independent curat, transparent, nesusținut de nimeni’.


Nu în ultimul rând, Sebastian Popescu susține și că acea campanie „de promovare a lui Călin Georgescu a fost sub eticheta #echilibrușiverticalitate și a mizat pe ideea unui președinte care crede în neutralitate, vertical, reciclând practic mesajele lui Georgescu din campania de pe TikTok. Majoritatea videoclipurilor cu Călin Georgescu nu se găsesc neapărat doar pe contul lui de TikTok, ci într-o rețea de conturi care nu face decât să amplifice mesajele: repostează și redistribuie aceleași clipuri, poate cu mici schimbări la editare’, mai notează sursa citată.


Conform Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, CCR „anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin’. „În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor’, spune legea.