Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a vorbit despre postul intermitent într-o emisiune TV, o „dietă” foarte populară în zilele noastre. În timp ce unii laudă postul intermitent și evidențiază beneficiile lui pentru sănătate, sunt și voci care susține că postul intermitent nu este chiar atât de sănătos pe cât este prezentat. Iată ce spune Alexandru Rafila, ministrul Sănătății despre postul intermitent!
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE IANUARIE, GRATIS, AICI!
Fastingul sau, pe românește, postul intermitent presupune o dietă sau, mai bine zis, un stil de viață în care perioada în care se consumă alimente, într-o zi, este mai scurtă decât cea de pauză. Postul intermitent este un post alimentar de minim 16 ore care include si postul nocturn, adica pe perioada noptii. In restul zilei, in cele 8 ore ramase, pacientul consuma 3 mese, la o distanta de 1,5-3 ore una de cealalta, in functie de starea medicala si de obiectivul fiecarui pacient in parte.
Ce spune Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, despre postul intermitent
Invitat în emisiunea ‘Punctul culminant’, de pe România TV, ministrul Sănătății a fost întrebat de moderatorul Victor Ciutacu dacă acesta consideră că este normal ce promovează în prezent nutriționiștii, și anume, postul intermitent, pe care mulți români deja l-au introdus în rutină.
Există români care vor să dea kilograme jos cu ajutorul postului intermitent, mai exact, nu mănâncă timp de trei sau patru zile, doar beau apă.
„Așa, intermitent, să ai o zi în care să nu mănânci și să bei doar apă, nu mi se pare ceva rău. Dar nu mai mult. Eu nu cred că suntem construiți să mâncăm nici de atât de multe ori pe zi.
Adică, dacă mănânci de două ori pe zi, eu cred că este suficient. Eu nu am auzit care e argumentația asta, cum să nu mâncăm câteva zile, nu are legătură cu o nutriție rațională’, a declarat Alexandru Rafila.
Ce beneficii are postul intermitent
Spre deosebire de dietele clasice de slăbit, postul intermitent nu se concentrează pe ceea ce mănânci, ci totul depinde de momentul în care mănânci. Există mai multe versiuni populare de post intermitent dar toate presupun intervale de timp în care poți mânca și altele în care te abții de la orice fel de mâncare sau băutură care conține calorii.
- Postul 16/8, considerată cea mai populară variantă, presupune o fereastră de 8 ore în care este permis să mănânci, urmată de o perioadă de 16 ore în care poți consuma doar lichide (apă, ceai, cafea fără zahăr). Practic, trebuie să sari micul dejun și să mănânci doar la prânz și cină. Există și variante în care se elimină masa de seară;
- Varianta cu 24 de ore de post negru presupune să nu mănânci absolut nimic una sau două zile pe săptămână, fiind permis doar consumul de lichide fără calorii;
- Varianta 5:2 implică două zile din cele șapte ale săptămânii în care se consumă doar cantități reduse de alimente, aproximativ 500-600 de calorii într-o perioadă de 24 de ore.
Unul dintre studiile lui Mark Mattson, expert în neuroștiințe la Spitalul Johns Hopkins, publicat în New England Journal of Medicine, furnizează date despre multiple beneficii pentru sănătate asociate cu practica postului intermitent:
- Funcționare cognitivă și memorie: cercetările au arătat că adoptarea postului intermitent îmbunătățește memoria de lucru în testele pe animale și memoria verbală în testele pe oameni;
- Performanță fizică: în cazul tinerilor care au ținut post timp de 16 ore s-a observat o reducere a grăsimii corporale, menținând în același timp masa musculară. În plus, șoarecii hrăniți în zile alternative au demonstrat o rezistență crescută la efort;
- Gestionarea diabetului de tip 2 și a obezității: cercetările efectuate pe animale au indicat că postul intermitent previne apariția obezității și ajută la slăbit. În cazul persoanelor cu diabet de tip 2, postul intermitent contribuie la slăbit, la reducerea nivelurilor glicemiei și insulinei, la scăderea rezistenței la insulină. De asemenea, anumite studii au evidențiat că pacienți care au ținut post sub supravegherea medicului nu au mai avut nevoie de terapie cu insulină;
- Sănătatea țesuturilor: în cadrul testelor pe animale, postul intermitent a dus la reducerea leziunilor tisulare în timpul intervențiilor chirurgicale, îmbunătățind procesele de vindecare.
De ce unele studii consideră periculos postul intermitent
Studii recente afirmă faptul că postul intermitent crește nivelul de insulină din corp și poate crește cantitatea de grăsime abdominală, producând efecte ireversibile asupra celulelor pancreatice. Unul din aceste studii a fost efectuat de Ana Cláudia Munhoz Bonassa, cercetător la Universitatea Sao Paolo din Brazilia și este bazat pe studii mai vechi, care afirmă faptul că postirea crește cantitatea de stres oxidativ, precum și producția de radicali liberi.
Stresul oxidativ și radicalii liberi în exces sunt principalii vinovați pentru apariția diferitelor forme de cancer, boli cardiovasculare și neurologice. Cercetările au fost făcute pe șobolani și au durat 3 luni. În această perioadă, cercetătorii au monitorizar atent atât greutatea acestora, cât și nivelul de stres oxidativ, precum și cel de insulină. La finalul celor 3 luni, numărul de kilograme a scăzut, dar grăsimea a fost distribuită atipic în ceea ce privește corpul, potrivit iowemed.ro.
Chiar dacă greutatea a scăzut per total, cantitatea de grăsime abdominală a rozătoareleor a crescut, odată cu nivelul de insulină și radicali liberi. De altfel, grăsimea abdominală este un simptom foarte clar care precede apariția diabetului de tip 2.