Anul trecut, utilizatorii platformei Reddit au votat orașul Corabia ca fiind cel mai urât din România. Mulți dintre cei care l-au vizitat au ajuns la concluzia că în localitatea din Olt ar fi o atmosfera de „cimitir' și că nu ar avea nimic atrăgător. Într-adevăr, nu se numără printre cele mai frumoase localități din țară, dar fără îndoială i s-a făcut o nedreptate orașului de la malul Dunării și vă puteți convinge în cele ce urmează.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE GRATIS, AICI
Situat în sudul țării, în județul Olt, pe malul stâng al Dunării, orașul Corabia a fost în trecut un oraș înfloritor, cu Fabrică de Zahăr, Fabrică de Brânză, Întreprindere de Fibre Sintetice, transformată ulterior în Corapet, Fabrică pentru nutreţuri concentrate, Tăbăcărie, Fabrică de Conserve. Din păcate, mărturie au rămas clădirile care multe au fost lăsate în paragină. Într-adevăr, intrarea dinspre Celei pare dezolantă, cu o serie de clădiri părăsite, dar pe măsură ce înaintăm spre centru, peisajul începe să capete o altă alură, ușor, ușor.
Citește și: Care este orașul din România unde oamenii trăiesc cel mai bine: „Nivelul ridicat de satisfacție presupune…”
Cum arată cu adevărat Corabia, orașul desemnat cel mai urât din România
Corabia s-a schimbat radical, dar, cumva gradat, pe parcursul unor zeci de ani. Da, vedem clădiri lăsate în paragină și nu doar spre periferie, ci chiar și pe măsură ce înaintăm spre centru. Dintr-un oraș plin de viață, cu o industrie deloc de lepădat, am asistat de-a lungul anilor, la transformarea lui. Vestea bună e că încă este în transformare și tot se mai observă pe aici, pe colo câteva schimbări, menite să readucă la viață micul oraș. Desigur, nu punem la socoteală trotuarele străpunse de rădăcinile copacilor sau numeroasele gropi, nici clădirile lăsate de izbeliște, care de altfel se pot lăuda cu arhitectură deosebită, după cum se poate observa și în GALERIA FOTO. La acest capitol aș aminti de vechiul Hotel Împăratul Traian, monument istoric, clădire reprezentativă pentru stilul arhitectural neoromânesc, care găzduia în trecut un cinematograf la parter, avea 20 de camere și o suprafață de nu mai puțin de 500 de metri pătrați.
Chiar peste drum, pe Bulevardul Carpați, se află și Grădina de vară care odinioară își deschidea porțile de lemn pentru diverse spectacole sau acțiuni cultural artistice, printre care amintim și Corabia de aur, unde se reuneau artiști din toată țara pentru a cânta și a încânta localnicii. De altfel, nici acum nu lipsesc astfel de reprezentații, de bâlci sau de zilele Corabiei fiind mereu organizate astfel de spectacole, doar că locația s-a mutat chiar în centrul orașului, în fața Primăriei. Așadar, atmosfera nu e una chiar anostă sau o atmosferă de cimitir, după cum s-a menționat atunci când s-a ajuns la concluzia că ar fi cel mai urât oraș din România.
Clădiri istorice, cu arhitectură deosebită în Corabia
Corabia se poate lăuda cu o serie de clădiri cu arhitectură deosebită, iar aici amintim și de Casa de Cultură, a cărui fațadă a fost chiar recent renovată. Aceasta a luat ființă în anul 1953, organizându-și activitatea pe parcursul a șapte decenii pe domeniile artistice, cultural, științifice. Impozantă în centrul orașului, atrage toate privirile, alături de frumoasa Catedrală Sfânta Treime, fiind ca mărime, a doua între bisericile de mir din Oltenia, după ,,Madona-Dudu' din Craiova.
„A fost construită din subscripție publică, a cărei ridicare, din cauza unor dificultăți, a necesitat nu mai puțin de 12 ani. La finele anului 1904 marele filantrop și comerciant corăbian Marin Nicolaescu donează suma de 20.000 de lei pentru continuarea lucrărilor, care au fost urmărite de cunoscutul inginer Anghel Saligny. Planul bisericii cu șase turle și deosebitul aspect arhitectural sunt identice cu cele ale Bisericii Sfântul Ilie din Craiova, iar pictura în stil renascentist a fost executată de C. Pascali și N. Grimani din București. Tâmplăria, din stejar, artistic sculptată a fost executată de Iosif Obdersalek, fiind copii după sculptura de la Biserica Amzei din București„, stă scris pe pancarta din fața Bisericii.
Tot în centru, față în față cu Primăria stă și semeț Monumentul Independenței, ce comemorează atât eroii din război, cât și trecerea Armatei Române peste Dunăre din vara anului 1877. Alegerea locului nu a fost aleatorie, ci e în strânsă legătură cu faptul că în această zonă fusese sediul Statului Major al Armatei Române în frunte cu Majestatea Sa, Regele Carol I. Maestrul Ion Iordănescu a fost cel care l-a sculptat și a fost inaugurat în anul 1929, fiind la acel moment invitați personalități politice, militare și religioase importante.
Faleza Dunării și Portul, atracții turistice în Corabia
Mergând la pas prin Corabia, observăm că istoria și arta se îmbină și cu natura, dat fiind că există pe alocuri spații verzi, Parcul Carol I în care se află sala de sport, dar și un teren de fotbal unde tinerii vin să-și exerseze talentele. De departe, însă, semnele în formă de pește, care fac trimitere către Faleza Dunării și Portul turistic stârnesc curiozitate.
Pe faleza Dunării, pe lângă natura care „își face de cap” în jurul fluviului, într-o notă deloc deranjantă, ba dimpotrivă, s-au făcut și câteva investiții, devenind acum un loc ideal pentru a petrece o după-amiază la relaxare. S-au pus bănci-leagăn din loc în loc, s-au plantat palmieri, iar localnicii petrec în tihnă, în zumzetul păsărilor și al insectelor.
E de prisos să menționăm că, vara, se poate face plajă fără probleme pe faleză, locul fiind amenajat cu umbreluțe de paie, șezlonguri, bar unde se pot comanda băuturi răcoritoare și nu numai, dar și muzică pentru întreținerea atmosferei. În plus, seara tinerii se pot retrage pe clubul amenajat într-un cort, în imediata apropiere a plajei.
Aproape de Faleză se află și Portul Turistic Corabia, realizat cu fonduri europene obținute de Primăria Corabia în anul 2014, unde sunt ancorate o serie de ambarcațiuni de mici dimensiuni ale localnicilor sau aflate în tranzit. De altfel, chiar din acest an au început să se efectueze plimbări cu vasul de agrement „Independența”, prețul unui bilet de călătorie fiind de 30 de lei, existând condiția ca persoanele sub 16 ani să fie neapărat însoțite de un adult.
De asemenea, reamintim că la distanță de 5 kilometri de Corabia se află și cetatea Sucidava, vechea capitală a tribului dacic al sucilor, unde se află și celebra fântână secretă.
Pe final, într-adevăr, e de menționat că există o serie de hibe și neajunsuri, însă „urâțenia orașului” este cauzată de alți factori, să o punem mai degrabă pe seama neglijenței…