Cum funcționează tratamentul pentru COVID-19. Ce greșeli fac bolnavii care se tratează acasă, de pe internet

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!

Pandemia de coronavirus face tot mai multe victime, iar în condițiile actuale, când spitalele sunt arhipline, iar în mediul online circulă fotografii de coșmar din secțiile ATI, nu puțini sunt cei care decid să se trateze acasă de COVID-19. Prof.

Prof. dr. Victoria Aramă, șefa uneia dintre secțiile Institutului „Matei Balș' și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' București a explicat cum funcționează tratamentul pentru pacienții cu COVID-19, dar și care sunt riscurile automedicației.

„Majoritatea pacienților care ajung la spital cu forme severe au urmat o astfel de schemă de tratament, dintre cele care circulă pe rețelele de socializare', atenționează prof. dr. Victoria Aramă, într-un interviu pentru Spotmedia.

De asemenea, dr. Victoria Aramă a avertizat și asupra pericolului constituit de curentul antivaccinist din mediul online, care induce și mai multă panică și neîncredere în rândul populației.

„Curentele antivaccinale se străduiesc să mediatizeze niște efecte adverse pe care de cele mai multe ori vaccinul nu le are. Cei care luptă cu vehemență împotriva vaccinurilor ar trebui să fie trași la răspundere pentru decesele care survin din cauza faptului că persoanele respective au refuzat să se vaccineze'.

În ce constă tratamentul pentru COVID-19

Medicul de la Institutul Matei Balș a explicat detaliat în ce constă tratamentul utilizat de medicii din spitalele COVID în acest moment.

'Tratamentul din COVID-19 are 2 laturi: prima este tratamentul etiologic antiviral cu acțiune directă asupra virusului și a doua este tratamentul patogenic, acesta din urmă adresându-se mecanismelor prin care virusul produce leziunile din COVID-19.

Din păcate, încă nu avem un tratament antiviral suficient de eficient asupra virsului SARS-CoV-2, care să controleze infecția în prima etapă de evoluție și care să împiedice evoluția către următoarele stadii ale boli.
Remdesivirul, singurul antiviral autorizat de FDA pentru COVID-19, nu aduce beneficii semnificative în evoluția bolii, așa cum de altfel a subliniat recent și OMS', a explicat medicul pentrusursa citată.

Nu există un medicament antiviral pentru stadiile precoce ale bolii

Dr. Aramă a menționat și că, în momentul de față nu există un medicament antiviral cu administrare orală care, administrat în faza de început a bolii, ar putea preveni complicațiile, cum se întâmplă în cazul gripelor comune.

'Este nevoie de un antiviral cu eficiență înaltă împotriva virusului SARS-CoV-2, care să aibă și formă de administrare orală, pentru a fi administrat la domiciliu și care să controleze bine replicarea virusului încă din stadiile precoce, așa cum există oseltamivirul (Tamiflu) pentru gripă', a declarat dr. Aramă pentru Spotmedia.ro.

Acesta este motivul pentru care, la câteva zile de la debutul bolii, dacă se produce așa-numita furtună de citokine, medicii apelează la un medicament ieftin și accesibil, dexametazona.

'Neavând încă un antiviral destul de potent asupra virusului, în formele medii și severe de Covid-19 nu ne bazăm numai pe terapia antivirală, ci avem nevoie și de un tratament patogenic, care se adresează sindromului de inflamație sistemică, acelei furtuni imunologice de citokine, care poate produce leziuni în toate organele, furtună pe care încercam să o stăpânim.

În acest scop utilizăm cu succes dexametazona – medicament ieftin și accesibil, care administrat la momentul potrivit poate ajuta pacienții să nu ajungă în faza critică de boală.

În formele severe, dexametazona nu reușește întotdeauna să controleze singură evoluția bolii, mai ales atunci când pacienții se prezintă târziu la spital', a mai adăugat specialistul.

Citește și: Andreea Ibacka, detalii din culisele serialui Adela. Cum se înțelege cu partenerul ei, Mihai Călin: „Diferența de vârstă face ca…”/ EXCLUSIV

Citește și: John Travolta a ajuns de nerecunoscut! Cât de mult s-a schimbat actorul după ce i-a murit soția de cancer

Citește și: Melania Trump a decorat pentru ultima oară Casa Albă, de Sărbători, în calitate de Primă Doamnă. Imaginile și mesajul soției lui Donald Trump

Citește și: Noi detalii din trecutul Larisei Oprea. Ce a descoperit Alin în timpul căsniciei: „A picat cerul pe el, exista toată logistica pentru un studio de videochat”

Tratamentele care circulă pe internet, extrem de periculoase

Nu în ultimul rând, medicul de la Institutul Matei Balș a tras un semnal de alarmă în privința unui fenomen extrem de răspândit în ultima vreme – automedicația cu ajutorul unor scheme de tratament care circulă pe internet. De multe ori, persoanele care aleg să se trateze acasă ajung la spital în faze avansate ale bolii, când, de multe ori, este prea târziu.

'Vedem și noi aceste scheme de tratament la pacienții care vin pentru internare cu forme severe de boală, de unde rezultă că nu au fost eficiente. Trebuie să fie cât se poate de clar: automedicația în această boală este foarte periculoasă.

Majoritatea pacienților care ajung la spital cu forme severe au urmat o astfel de schemă de tratament, dintre cele care circulă pe rețelele de socializare. Din acest motiv s-au golit farmaciile de Azitromicina, Hidroxiclorochină, Fraxiparină, Clexane, Aspenter, Vitamina D, C etc.

Deși la începutul pandemiei s-a crezut că Azitromicina și Hidroxiclorochina pot avea un efect antiviral asupra virusului SARS-CoV-2, s-a dovedit însă ulterior că efectul lor în vivo asupra virusului este infim sau absent.

Azitromicina este un antibiotic din familia macrolidelor, care cel mult poate avea un efect într-o suprainfecție bacteriană survenită ca o complicație la un pacient cu COVID-19.

A lua din proprie inițiativă Azitromicina la debutul bolii, când nu există suspiciunea unei complicații prin suprainfecție bacteriană în cadrul COVID-19, va conduce în scurt timp la o explozie a rezistenței la antibiotice a bacteriilor, fapt ce va compromite pentru viitor întreaga clasa de antibiotice din care face parte Azitromicina„, a mai spus specialistul de la Institutul Matei Balș pentru sursa citată.

Foto: politicidesanatate.ro

Urmărește-ne pe Google News