Judecătorii Curții Constituționale au decis, vineri, anularea alegerilor prezidențiale. Este o decizie fără precedent, discutată într-o ședință convocată vineri dimineață. Potrivit unor surse de la CCR, ar fi apărut „elemente noi” care arată că scrutinul prezidențial din 24 noiembrie a fost viciat.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!
Judecătorii Curții Constituționale au luat decizia după ce s-au reunit de urgență vineri, pentru consultări, în contextul în care la CCR a ajuns un număr mare de noi solicitări de anulare a alegerilor prezidențiale.
Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale
Ședința CCR de astăzi a avut loc după ce, miercuri, CSAT a decis să desecretizeze documentele de la serviciile secrete care arată interferența unui „actor statal' în procesul electoral din România. De asemenea, documentele dezvăluie rețeaua din spatele candidatului independent Călin Georgescu.
Judecătorii Curții Constituționale au avut o ședință de mai bine de 5 ore, întreprută de două ori, pentru a analiza solicitările de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Ședința a fost convocată de președintele CCR, Marian Enache, joi noaptea, pentru că ar fi apărut elemente noi legate de desfășurarea primului tur, anunță Antena 3.
Anterior, Curta anunțase joi seara, că în această etapă a procesului electoral poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale, după ce fuseseră depuse patru solicitări care au fost înregistrate ca petiții și, potrivit Curții, vor fi examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor'.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2024/12/469399877_8928728713859811_3701664719784695745_n.jpg)
Cei care au făcut astfel de sesizări, după desecretizarea documentelor CSAT, sunt publicația Calea Europeană, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Române și Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
Ulteriror, candidatul din primul tur al prezidențialelor, Cristian Terheș a mai depus două contestații la CCR, una în numele lui și una din partea PNCR. Contestațiile privesc fraudarea alegerilor care încalcă suveranitatea națională și frauda care continuă și în prezent.
Practic, CCR a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui, iar totul se va relua de la 0 la începutul anului viitor. Judecătorii care au decis anulearea alegerilor prezidențiale sunt:
- Marian Enache (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2016)
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Elena-Simina Tănăsescu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2019)
- Laura Scântei (propusă de PNL) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL) – numită judecător de președintele României (2022)
- Livia Stanciu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2016)
- Attila Varga (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2016)
Klaus Iohannis a fost de acord cu desecretizarea documentelor prezentate de serviciile de informații
Miercuri seară, președintele României în funcție, Klaus Iohannis, a anunțat că a fost de acord cu desecretizarea documentelor prezentate de serviciile de informații în ședința CSAT, în legătură cu campania lui Călin Georgescu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2024/12/c1-001-cover-5-43.jpg)
Documentele arată rețeaua uriașă de conturi de TikTok care a fost activată cu 2 săptămâni înainte de alegeri, precum și finanțatorii și susținătorii lui Georgescu.
De asemenea, din documente aflăm despre implicarea Federației Ruse, precum și despre atacuri cibernetice ale unor „actori statali'. Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti NATO sau împotriva Ucrainei, se arată în documente.