Ilie Bolojan a spus ce rol va avea România în acordul de armistițiu Rusia-Ucraina: „Niciun militar român nu va fi trimis în Ucraina”. Ce decizii s-au luat la summitul statelor europene

Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!

Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, ocazia unei declarații de presă susținută la finalul summitului de la Paris, că România nu va trimite niciun militar român în Ucraina.

Citește și: Călin Georgescu a semnat controlul judiciar chiar de ziua lui, la Poliție, în timp ce susținătorii îl sărbătoresc la protest. Au venit cu steaguri, pancarte și scandează „Turul 2 înapoi'

Citește și: Ilie Bolojan spune ce impact negativ a avut anularea alegerilor de anul trecut și ce măsuri trebuie luate în România: „Ori ne reducem cheltuielile, ori creștem taxele și impozitele’

Citește și: Dana Rogoz, pictorial în premieră cu cei doi copii pe coperta VIVA! A debutat la 4 ani televiziune, la 9 a devenit vedetă, iar la 39 se mândrește cu o familie superbă: „Viața mea a fost mult peste tot ce mi-aș fi putut imagina când eram încă Abramburica'

Citește și: Luminița Anghel a avut o întâlnire cu un călugăr de la Muntele Athos. Spusele lui despre Măriuca, fiica luată în grijă, s-au adeverit: „Lăsați-o pe fată să se întoarcă la mama ei, că e mai bine'

Ilie Bolojan, despre rolul pe care îl va avea România în acordul de armistițiu Rusia-Ucraina

„Un alt subiect care a fost discutat se referă la forțele de garantare a păcii și, din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite, și-a anunțat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina’, a declarat Ilie Bolojan.

Atunci când a fost chestionat cu privire la o posibilă creștere a numărului de soldați străini prezenți pe teritoriul României, Ilie Bolojan a spus că „este posibil să se discute de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe flancul estic, decizie care poate fi luată după summitul NATO din iunie’.

La summitul de joi au participat 31 de state și reprezentanții NATO și ai Uniunii Europene. La finalul acestuia, Ilie Bolojan a declarat că:

„S-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate, convocată în vederea construirii unei păci robuste pentru Ucraina și Europa. Au participat 31 de state și reprezentanții NATO și ai Uniunii Europene. În continuare o să prezint punctele principale care au fost abordate la această reuniune.

Primul dintre ele a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci atât terestru, cât și aerian, și, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord. Și, așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și, practic, teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri. Și, din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea Flancului Estic.

În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri’.

Ilie Bolojan, despre înțelegerea referitoare la Marea Neagră, discutată la summitul de joi

„În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă.

Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea Flancului Estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță.

Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, și nici România nu și-o doresc. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea Flancului Estic’, a adăugat Ilie Bolojan.

Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan

Ilie Bolojan le-a stat la dispoziție jurnaliștilor și le-a relatat care au fost principalele elemente de la summit, trăgând, totodată, și o concluzie.

„Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă, și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei, și, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asigurătorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa.

Un alt subiect care a fost discutat se referă la forțele de garantare a păcii și, din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite, și-a anunțat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina. Dar, într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică.

Un alt lucru pe care țările l-au abordat la această întâlnire a fost îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare. Și, în acest sens, practic, a fost o continuare a discuțiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European.

Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie.

Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi’, a mai transmis președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, sesiune de întrebări după summitul de la Paris

În continuare, vă prezentăm sesiunea de întrebări la care a răspuns Ilie Bolojan, după participarea la summitul de joi.

Ați vorbit în conferința de mai devreme de întărirea Flancului Estic. Am vrea să înțelegem clar dacă în perioada următoare am putea să vedem mai mulți militari din NATO pe teritoriul țării noastre, adică să se întărească inclusiv prin prezență mai mare, și dacă, în acel caz ipotetic despre care vorbeați puțin mai devreme, în cazul în care se va ajunge la pace, țările din NATO iau în calcul să apere Ucraina dacă va fi atacată din nou.

• Sunt două aspecte. În ceea ce privește întărirea flancului NATO, înseamnă, pe de-o parte, că toate planurile pe care astăzi NATO le-a pregătit pentru această zonă să fie continuate, și s-a confirmat acest lucru încă o dată, că tot planul de activități pe anul acesta se derulează fără niciun fel de probleme, și da, este posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe Flancul de Est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după Summitul NATO din Iunie. În ceea ce privește astfel de garanții care pot fi date, această chestiune nu a fost tranșată în întâlnirea de astăzi. Este evident că, dacă s-ar pune problema, după un acord de pace, să se asigure astfel de forțe, care sunt, practic, de descurajare, ele nu ar putea să acționeze decât sub un mandat internațional de tip ONU, și abia atunci se vor discuta toate aceste aspecte care țin de garantări ale unor înțelegeri. Dar această chestiune nu a fost clarificată în momentul de față, pentru că, neavând un astfel de acord de pace, și nefiind, să spunem, în apropierea încheierii lui, pentru că pare că negocierile nu sunt foarte facile, deci, așa cum se vede, urmează în perioada următoare să se clarifice aceste aspecte.

Și a doua întrebare, dacă îmi permiteți. Ținând cont de faptul că oficial România a fost refuzată pe o perioadă nedeterminată în Statele Unite pentru Visa Waiver, aș vrea să vă întreb dacă luați în calcul trimiterea unui însărcinat special care să negocieze cu Statele Unite ale Americii în această zonă.

• Sunt două ministere care au lucrat pentru a se ajunge la acest proiect, e vorba de Ministerul de Externe și Ministerul de Interne, și cele două ministere vor colabora în perioada următoare cu Homeland Security pentru a clarifica aspectele care țin de suspendarea aplicării acestei proceduri, și sunt convins că în perioada următoare veți vedea precizări în acest sens. Deci cele două ministere care au competențe tehnice și instituționale în acest domeniu, care au lucrat ani de zile, știu exact care sunt condițiile și pot clarifica aceste aspecte.

Încă de aseară domnul Președinte Emmanuel Macron a anunțat o nouă formă de sprijin militar pentru Ucraina, 2 miliarde de euro sub formă de noi echipamente militare. Vreau să vă întreb dacă în cadrul discuțiilor de astăzi ați văzut disponibilitate și din partea altor reprezentanți a acestor state care fac parte din această coaliție a bunăvoinței. Înțeleg că statele nordice sunt în momentul de față, și-au manifestat disponibilitatea pentru a oferi noi resurse în acest sens. Dacă puteți clarifica acest aspect, dacă în afară de Franța sunt și alte state care vor contribui în viitorul apropiat cu sprijin militar, financiar pentru Ucraina.

• Aproape toate țările Uniunii Europene, cu excepția unei țări sau două țări, vor respecta, practic, ceea ce s-a stabilit la Consiliul European, și sumele care revin fiecărui stat au fost, practic, confirmate. Asta nu înseamnă că state care sunt membre ale Uniunii Europene sau nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au fost astăzi prezente aici, sau sunt în legătură cu acest grup de țări, nu vor acorda sume suplimentare, dar astea sunt deciziile fiecărui stat. Astăzi o parte din țări au anunțat explicit sumele cu care vor contribui suplimentar, iar alte țări au anunțat că vor intra în astfel de proceduri pentru că unele susțineri au nevoie de aprobări parlamentare, în funcție de regulile care sunt stabilite din punct de vedere legal în fiecare țară.

Nu ne puteți ajuta cu câteva exemple din partea statelor care deja au anunțat în mod explicit toate sumele?

• Nu pot comunica date din interiorul acestei întâlniri. Fiecare stat, după ce își închide procedura, va anunța sprijinul pe care îl poate acorda suplimentar față de ceea ce s-a stabilit.

Și dacă permiteți, în afară de această problemă a ajutorului pe termen scurt, pentru a sprijini, să spunem, securitatea Ucrainei pe termen lung, în cazul în care se va ajunge la această pace durabilă mult dorită, înțelegeam de la domnul Macron că se pune și problema unei discuții pentru a ajuta armata ucraineană să devină o forță de descurajare și de prevenire a unor eventuale, viitoare, incursiuni sau agresiuni rusești. Pe acest subiect, ce s-a decis mai exact, ca să înțelegem?

• Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică, care să fie operațională și să poată să facă față unui posibil conflict, și doar în felul acesta, practic, militarii europeni nu vor fi în situația de a ajunge să intre într-un posibil conflict. Deci, practic, dacă Ucraina are o armată care stă în picioare, pericolul este ținut departe și de România, și de Europa, și, din acest punct de vedere, aceste țări vor colabora în ideea sprijinirii în continuare a Ucrainei și pentru a-i consolida forțele militare, ele având, practic, acest rol de a ține pericolul la distanță.

Asta înseamnă și o implicare post-război în industria de apărare a Ucrainei, în reconstrucția ei?

• Asta înseamnă și astfel de posibilități, asta înseamnă instruire, asta înseamnă transfer de echipamente, asta înseamnă parteneriate pentru a le întări industria de apărare, dar nu doar într-un singur sens, Ucraina, astăzi, având acest, să spunem, conflict în care a trebuit să se adapteze, să improvizeze, a reușit să-și formeze o industrie de apărare, hai să spunem, într-o situație de forță majoră, care are niște capabilități care ar putea fi preluate, inclusiv de țările europene.

Legat de aportul țării noastre, România este în continuare un hub logistic, o zonă de tranzit pentru toate formele de ajutor militar, material și de altă natură pentru Ucraina. Ce putem face noi pentru a îmbunătăți infrastructura, care este baza acestui sprijin logistic? Pentru că avem niște proiecte, de exemplu acea linie de aprovizionare din Grecia până în sus, dacă mai avem un progres în acest sens, ați discutat și cu ceilalți parteneri din acest proiect?

• Toate proiectele de infrastructură mare, care asigură tranzitarea țării noastre, care asigură magistrale de la energie și tot ce înseamnă partea de mobilitate, să spunem, sunt niște lucruri care vor fi continuate. Ele sunt pe diferite finanțări, parte pe fonduri europene, parte pe bugetul de stat, parte la companiile care sunt, nu știu, Transgaz, de exemplu, sau în această zonă. Ceea ce este important este să continuăm aceste proiecte, pentru că ele, de fapt, sunt ca niște artere, care asigură nu doar un posibil tranzit militar, dar ele asigură, în primul rând, un tranzit civil. Și ceea ce este important pentru noi este ca o parte din ele, dacă va fi posibil, să le putem include în finanțările care vin pe consolidarea bugetelor de apărare. Logistica care ține de Portul Constanța, chestiuni care țin de tranzitarea, să spunem, înspre Republica Moldova, tot ce înseamnă aceste aspecte de logistică, care nu sunt exclusiv militar, dar pot fi folosite și vor fi, într-o situație limită, folosite și militar, cu cât se găsește o formulă de finanțare pentru ele, inclusiv din aceste zone, cu atât se vor realiza mai repede. Și zona de Est a României, care este rămasă în urmă, în primul rând din cauza faptului că nu a avut o infrastructură conectivă față de zona de Vest, va putea să recupereze în anii următori cu viteză mai mare și să se creeze condițiile pentru că așa acolo să apară mai multe locuri de muncă și șanse mai bune pentru românii care locuiesc în Estul României, în așa fel încât gradul de depopulare care a ajuns, din păcate, destul de mare să revină, să spunem, adică să nu mai crească, și mai multe familii care să își găsească un rost în țara noastră, inclusiv în partea de Est.

„Dacă critici oameni în public nu faci decât să le știrbești capacitatea de a face performanță’

Revenind la relațiile româno-americane, Premierul Marcel Ciolacu și-a exprimat nemulțumirea față de prestația ministrului de externe, domnul Hurezeanu. Înțelegem că mâine dimineață și-ar dori o discuție cu dumneavoastră, și probabil că o va avea înainte de ședința CSAT, că înțeleg că aveți eveniment la care participați în comun. Cum comentați, în primul rând, prestația domnului Hurezeanu? Cum și dacă considerați că domnul Hurezeanu ar trebui să facă un pas în spate, așa cum își doresc partenerii dumneavoastră social-democrați, care au și venit cu o idee complementară, pe care a anunțat-o și colega mea, un însărcinat special pentru această relație? Au fost și critici la adresa ambasadorului României la Washington.

• Eu n-am o experiență de ani de zile în a administra poziții naționale, aceasta este adevărul, dar am o experiență totuși de peste 20 de ani în administrația locală. Din această experiență, am învățat câte ceva. Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanță în public, nu faci decât să le știrbești capacitatea de a face performanță, nu doar lor ca persoană, ci și instituțiilor. Și, în general, dacă am avut astfel de probleme, am preferat să le analizez o dată de două ori, de trei ori, și, când am fost convins că se impune o schimbare, am făcut-o. Dar nu am discutat public despre ea, pentru că nu m-ar fi ajutat cu nimic. Dacă aceste reguli sunt bune și la nivel național, urmează să ne convingem în perioada următoare. Dar cred că regulile de management și de bună guvernare sunt cam în general aceleași. Trebuie avut grijă la astfel de chestiuni, pentru că avem și așa destul de multe probleme. Dacă ne amputăm capacitatea de a acționa în orice zonă, nu știu dacă ne ajută.

O întrebare care a fost pe buzele tuturor astăzi, dacă România va trimite trupe în Ucraina. Ne-ați comunicat adineauri că nu se va întâmpla. Aș vrea să vă întreb sub ce (…) ați luat această decizie de a nu trimite trupe în Ucraina și cum privește Franța acest lucru?

• Decizia noastră de a nu trimite trupe în Ucraina a fost luată după consultările cu partidele politice, pentru că atunci când angajezi țara într-o chestiune foarte importantă, mie mi se pare responsabil să te asiguri că cei de care depinde luarea acestei decizii, în acest caz Parlamentul României, are o poziție clară. Și deci nu există o susținere pentru o astfel de situație. Prin urmare, aici lucrurile sunt clare și nu mai are rost să le mai explicăm. La fiecare întâlnire repetăm același lucru, pentru că, de fapt, ce se întâmplă: fiind un context electoral, în următoarea lună, până la alegerile prezidențiale, tot felul de lucruri care vor putea fi speculate, ca să creeze frici, ca să creeze motivație de vot, într-un fel sau altul, vor fi folosite și e o formă de dezinformare pe care cred că cei care candidează mai ales, dar și cei care sunt implicați în campanii, dacă într-adevăr țin la țara noastră, așa cum declară, ar trebui să fie foarte rezervați să o folosească. Pot fi alte teme minore, care nu ne deranjează, dar cu astfel de chestiuni e bine să nu te joci. Din acest punct de vedere, noi am comunicat decizia țării noastre și nu am avut nicio problemă nici cu una din țări, inclusiv cu Franța. Deci nu am avut niciun fel de comentarii la această chestiune, pentru că fiecare țară știe care îi sunt posibilitățile, care sunt efectiv interesele ei naționale, și aceasta este concluzia pe care am anunțat-o, și o chestiune de consecvență pe care, dacă urmăriți toate declarațiile, le vedeți că sunt după întâlnirile cu partidele politice, pentru că, v-am spus, astfel de decizii nu le ia o persoană, ci pur și simplu trebuie să gândești foarte bine și să ai un sprijin pe o astfel de decizie.

În ce formă se va concretiza acest suport al României pentru garantarea securității Ucrainei, având în vedere toate detaliile pe care ni le-ați dat.

• V-am spus că vom participa la grupurile de lucru care se vor forma pe partea de Ministerul Apărării Naționale, Stat Major, pentru monitorizarea respectării Acordului de Pace în Marea Neagră, unde avem un interes strategic datorită vecinătății, practic, și graniței României care este acolo, și investițiilor, și fluxul nostru comercial pe care îl avem prin portul Constanța, dar nu numai prin portul Constanța. De asemenea, vom participa la grupul de lucru care se va forma pe partea de garantare a păcii, în așa fel încât să vedem, dacă se ajunge într-o astfel de situație, în ce măsură din punct de vedere logistic România are un rol și în ce măsură infrastructura noastră și a NATO, care este pe teritoriul nostru, aeroporturi, baze militare, vor fi folosite în acest scop.

Am două întrebări. Prima, ați evocat de mai multe ori în discursul nostru, necesitatea unei coordonări cu Statele Unite pentru a ajunge la pace în Ucraina. Ați luat în calcul ipoteza unei schimbări de opinie a administrației de la Washington? S-a văzut în ultima vreme că sunt schimbări uneori imprevizibile, neplăcute pentru europeni. S-a discutat despre eventualitatea aceasta?

• În afară de suișurile sau coborâșurile dialogului transatlantic între Europa și Statele Unite, cred că este în interesul obținerii unei păci durabile ca Europa și Statele Unite să se coordoneze în vederea ajungerii la o astfel de situație. Gândiți-vă că sunt sancțiunile care sunt aplicate Rusiei, este sprijinul care vine către Ucraina, atât din partea Statelor Unite, cât și din partea Europei. Va exista, și sperăm să fie cât mai repede, situația post-conflict, și deci alinierea Europei cu Statele Unite înseamnă o capacitate mai mare de a asigura că pacea este respectată și a se ajunge la o soluție care stă în picioare în mult timp. Nu este o problemă de dorință, este o problemă pur și simplu de necesitate.

Și dacă administrația la Washington își schimbă părerea?

• Eu cred că există o înțelegere, în afară de orice fel de dispute, care pot fi comerciale sau de altă natură, pentru că o astfel de soluție de coordonare este cea mai bună pentru a obține cel mai bun rezultat posibil.

Ați evocat eventuala mărire sporită a numărului de soldați NATO în România în viitorul apropiat. Acest lucru s-ar fi putut întâmpla cu ocazia unui exercițiu militar anual, Dacian Spring 2025. Avem o dată și știm când va avea loc acest exercițiu planificat în principiu în această primăvară?

• Înțeleg, fără să luați asta ca o certitudine, că este foarte probabil că acest exercițiu să se țină în toamnă. Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebări și vă mulțumesc celor care ați venit din țară pentru că ați făcut efortul să veniți la Paris. Sărut mâinile, toate cele bune!

FOTO: Facebook, Arhivă, Profimedia Images