În formele severe de COVID-19, nu ucide coronavirusul, ci răspunsul sistemului imunitar. Nu este nevoie de un sistem imunitar puternic, ci de unul echilibrat, au explicat mai mulți medici spanioli.
Pandemia de COVID-19 pune oamenii de știință în față unei mari provocări. Virusul se răspândește atât de rapid, încât medicii de pe teren sunt prea ocupați să salveze vieți că să mai ducă până la capăt studii științifice de amploare.
Sunt deja sute de rapoarte de observație științifică, ale echipelor de medici din diferite colțuri ale lumii lovite de epidemie, iar această avalanșă de informații poate duce la confuzie.
Date confirmate despre COVID-19
– Jumătate dintre cei infectați nu dezvoltă simptome, dar sunt un vector de transmitere a bolii;
– Cei mai mulți pacienți au simptome moderate;
– La pacienții cu forme severe, nu virusul ucide, ci o reacție necontrolată a sistemului imunitar, o furtună de citokine care poate afecta mai multe organe vitale;
– Nu se știe de ce unii pacienți, indiferent de vârstă, au simptome severe;
– Virusul poate atacă sistemul nervos. În anumite cazuri, insuficientă respiratorie este legată de insuficientă neurologică, nu de pneumonie;
– Nu se știe când încetează să fie contagioși pacienții vindecați;
– Nu se știe cât durează imunitatea după ce ai fost infectat;
– Lucrurile care s-au schimbat, de la izbucnirea pandemiei și până acum, au determinat guvernele lumii să ia decizii care s-au tot schimbat în ultimele trei luni, de la purtarea măștii, până la simptomele bolii sau metodele de tratament.
Ce au observat medicii
Medici din prima linie, de la spitale din Spania, au explicat pentru sursă citată ce au observat de când tratează bolnavii de COVID-19.
Șeful secției de boli infecțioase de la spitalul Germnas Trias I Pujol de la Barcelor, Roger Paredes, a explicat care sunt fazele infectării cu virusul SARS Cov-2.
– Faza virală, când virusul se înmulțește rapid în sistemul respirator. Simptomele sunt asemănătoare unei răceli și dispar spontan în 6-10 zile, la 80% dintre pacienți.
– Pentru ceilalți 20% dintre pacienți apare faza pulmonară. Se dezvoltă o pneumonie specifică, ambii plămâni sunt afectați și intervine insuficientă respiratorie.
– În jur de 10% dintre pacienți dezvoltă o furtună de citokine, un răspuns inflamator al sistemului imunitar necontrolat, care duce la o faza severă a bolii și o stare critică, urmată uneori de deces.
Care este adevăratul ucigaș în COVID-19?
Medicii spanioli au observat că nu o încărcătură virală mare duce la deces, ci sindromul furtunilor de citokine.
„Furtuna de citokine este o problema cu care ne confruntăm adesea la terapie intensivă, spune Rafael Manez, șeful secției de AȚI de la Spitalul Bellvitge de lângă Barcelona. Această poate fi declanșată de alte infecții sau chiar anumite medicamente.
„Problema este că nu avem tratament nici pentru virus, nici pentru răspunsul inflamator. Avem doar tratamente de suport pentru a proteja organele vitale ale pacientului', adaugă medicul. Doctorii folosesc ventilatoare sau medicamente pentru a controla tensiunea arterială sau corticosteroizi pentru a reduce inflamațiile.
O altă pistă de tratament este folosirea medicamentelor pentru a bloca interleukină-6, o citokina inflamatorie produsă de sistemul imunitar. Furtunile de citokine au loc mereu în timpul sezonului de gripă, dar, din cauza ratei infectării crescute în cazul COVID-19, medicii au mai mulți bolnavi decât pot trata.
Infectionistul subliniază că există o nuanță în afirmația că un sistem imunitar puternic lupta mai bine cu boală. El spune că e nevoie de un sistem imunitar echilibrat, nu puternic.
Roger Paredes face un studiu clinic pe trei ani cu Remdesivir, dar spune că mecanismele furtunilor de citokine nu sunt foarte cunoscute.
„Răspunsul inflamator este o reacție naturală a sistemului imunitar. Este nevoie să fie remediată dauna celulară. La pneumonia normală, germenii afectează țesutul pulmonar, iar sistemul imunitar generează un răspuns inflamator pentru a o stopa.
Sistemul imunitar distruge anumite celule pentru a repara țesutul afectat. În cazul coronavirusului, însă, nu sunt trimise câteva celule, ci o mulțime de celule care generează un răspuns inflamator necontrolat, nu doar în plămâni, ci în întreg organismul.
Au fost cazuri de afectare renală, intestinală sau coronariană. Se crede că unii pacienți cu dureri intense de cap ar putea avea encefalită (inflamatia creierului).
Nu se știe care sunt factorii care predispun pacienții să dezvolte sindromul. Vârstă este importantă, cea mai mare parte a celor cu forme grave au peste 70 de ani. Oamenii de știință cred că genetică joacă un rol important în cazurile pacienților tineri care au sindromul.
Când, indiferent de vârstă, are loc o furtună de citokine, degradarea este rapidă și este important să se identifice semnele precoce. Infectionistul Rafael Manez spune că obezitatea crește pericolul unui răspuns imunitar.
Medicii AȚI spanioli au observat că virusul poate atacă sistemul nervos central. Mai mulți bolnavi cu insuficientă respiratorie nu simt lipsa oxigenului sau fac pneumonie. El crede că asta se întâmplă pentru că sistemul nervos nu reușește să gestioneze respirația corect.
De asemenea, pierderea mirosului și a gustului, raportate frecvent, ar putea fi legate de sistemul nervos central.