Potrivit Recorder, Călin Georgescu a colaborat, după Revoluția din 1989, cu organizațiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României. Printre acestea se numără Fundația miliardarului american George Soros, programul american USAID sau alte programe derulate de Uniunea Europeană sau guverne străine, pe care candidatul independent le demonizează în prezent.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
În calitate de candidat independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu atacă virulent organizațiile care l-ar fi sponsorizat în ultimele trei decenii, printre care Fundația Soros sau USAID, potrivit unei anchete Recorder.
Călin Georgescu ar fi primit bani de la Fundația Soros și USAID
În 1995, Călin Georgescu era partener al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, potrivit Recorder. Publicația „Jurnal bihorean' consemna în acel an că Tineretul Ecologist, organizație condusă de Călin Georgescu, și Fundația Soros desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste'.
Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu și fundația lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.
Fundația Soros pentru o Societate Deschisă și-a încetat activitatea în România din 2017, dar Călin Georgescu atacă în repetate rânduri pe filantropul american, iar apropiații candidatului au întocmit „liste cu soroșiști'.
„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu', spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un influencer de pe X apropiat de Elon Musk.
„Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros', mai spune actualul candidat Călin Georgescu.
Călin Georgescu, USAID și scandalul de corupție
În urmă cu 12 ani, Călin Georgescu a ajuns în mijlocul unui scandal legat de o finanțare din partea USAID. Mai exact, ziarul „România liberă' relata că trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora' și că ar fi „martori la extorcare de fonduri'.
În vara lui 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani trebuiau să susțină Agenda Locală 21 și urmau a fi gestionați prin CNDD și Federația Autorităților Locale din România. Călin Georgescu activata în Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, unde a fost director.
Din anul 2000 până în 2006, CNDD și Călin Georgescu s-au ocupat de implementarea Agendei Locale 21 – un concept ONU de dezvoltare durabilă a comunităților locale.
„Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile, scria „România liberă' pe 2 septembrie 2003.
Presa scria că, până la acel moment, Călin Georgescu primise 215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID. El era portretizat de jurnaliștii vremii drept „un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria'.
USAID a devenit o temă în campania lui Călin Georgescu după ce administrația Trump a decis să oprească finanțarea, iar apropiații președintelui american au lansat atacuri dure. Elon Musk a numit USAID „o organizație criminală' care „trebuie să moară'. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a spus că „USAID s-a îndepărtat de mult timp de misiunea sa inițială de a promova în mod responsabil interesele americane în străinătate'.
Fonduri de la UE și guverne străine
În 1994, Uniunea Europeană a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru „familiarizarea cu practicile democratice' și pentru susținerea societății civile din România. Printre proiectele câștigătoare s-a numărat și cel propus de Tineretul Ecologist din România.
Tot în 1994, organizația lui Călin Georgescu a primit alte fonduri PHARE, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/03/001-cover-15.jpg)
În 1995, Tineretul Ecologist a organizat două simpozioane de mediu la Bușteni și Băile Herculane. Pentru ambele evenimente finanțarea a venit din Marea Britanie. „Guvernele din SUA și Anglia au venit să sprijine această inițiativă a noastră, declara Georgescu după conferința din Băile Herculane, citat de „Cotidianul'.
În februarie 1996, Călin Georgescu anunța deschiderea unui centru de educație ecologică la Bușteni. Investiția se ridicase la 1 milion de dolari și era oferită de guvernul britanic. Câteva luni mai târziu, ziarele scriau că organizația lui Georgescu a obținut sponsorizări din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii și a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în București.