România intră în Schengen terestru la 1 ianuarie 2025. Preşedintele Parlamentului European: "E un merit! Felicitări oamenilor din ambele țări care au muncit din greu pentru asta!"/ Ce înseamnă aderarea completă la Schengen pentru România

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au votat joi, 12 decembrie, aderarea completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025, după ce Austria și Olanda au renunțat la vetoul pe care l-au menținut în ultimii doi ani.

România intră în Schengen terestru la 1 ianuarie 2025

Consiliul JAI a votat eliminarea controalelor la frontierele interne terestre pentru România și Bulgaria. Consiliul JAI este format din miniștrii de interne și de justiție ai statelor membre ale Uniunii Europene. Una dintre funcțiile acestui consiliu este de a decide extinderea spațiului Schengen, care permite circulația fără controale la frontieră între țările membre.

„S-a decis. E un merit. România și Bulgaria vor intra pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări oamenilor din ambele țări care au muncit din greu pentru asta. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită', a scris pe X preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

Pentru a deveni membru Schengen, România a avut nevoie de un vot unanim al celor 27 de state membre. Austria a blocat aderarea României la Schengen încă din decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles, când a adus drept argument criza migranților. Abia din 31 martie 2024, România a intrat în Schengen cu acceptul Vienei, dar numai aerian și maritim, adică au fost eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime.

La Consiliul JAI a participat și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Acesta a declarat joi că în ședința de joi se poate lua decizia intrării în Schengen și că anticipează că vor fi discuții despre situația din Orientul Mijlociu și problema migrației, discuții pentru care România e pregătită. 

„Îi asigur pe toți cetățenii români că am făcut tot ce ține de noi ca să avem un rezultat pozitiv azi. Intrăm în sală determinați să obținem acest rezultat. Vrem, suntem pregătiți de Schengen, vrem ca asta să se întâmple azi.

A fost o zi importantă în Parlamentul olandez ieri. Votul a fost pentru aderarea României și Bulgariei. Primele 6 luni vor arăta așa cum arată la frontiera dintre Ungaria și Austria. Scopul a fost să eliminăm aceste cozi de la frontieră. Avem una dintre cele mai bune poliții de frontieră.

E o ședință complicată de evoluția din Orientul Mijlociu, Siria în special, va genera fără îndoială efecte în ce privește migrația. Mă aștept să fie discuții despre asta, dar suntem pregătiți, putem aborda orice subiect cu argumente. Obiectivul e să dispară cozile de km de la vămile noastre', a declarat Cătălin Predoiu, citat de Antena 3.

Citește și: ANAF le controlează banii din conturi tuturor influencerilor și celor care l-au promovat pe Călin Georgescu în campania electorală, „în baza unor analize de risc’

Citește și: Călin Georgescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, SRI, SIE, MAI și STS. Ce contestații a făcut candidatul independent la președinție

Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis, reacții după ce s-a anunțat că România intră în Schengen terestru la 1 ianuarie 2025

Premierul Marcel Ciolacu a transmis și el un mesaj televizat în care a precizat că „este o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa’.

„Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opțiunea politică sau de situația socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele țării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice și oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții’, a adăugat șeful Executivului.

Președintele Klaus Iohannis a spus într-o declarație televizată că este „o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți’.

„Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România’, a transmis șeful statului.

Ce înseamnă aderarea completă la Schengen pentru România

Aderarea completă a României la spațiul Schengen este crucială din mai multe perspective:

1. Eliminarea timpilor de așteptare la granițe

Pentru transportatori și cetățeni, controalele la frontierele terestre generează costuri și întârzieri semnificative. Aderarea ar elimina aceste obstacole, ceea ce ar reduce costurile logistice și ar facilita circulația mărfurilor și a persoanelor.

• Impact economic: Transportatorii rutieri ar economisi sute de milioane de euro anual prin eliminarea timpilor de așteptare la granițe.
• Mobilitate sporită: Cetățenii ar putea călători liber fără să fie opriți pentru controale la frontiere.

2. Consolidarea poziției economice

România ar deveni mai atractivă pentru investitori, deoarece ar beneficia de integrarea deplină în piața unică europeană. De asemenea, fluxurile comerciale ar fi mai eficiente:

• Logistică îmbunătățită: Schimburile comerciale cu țările UE s-ar desfășura mai rapid.
• Creșterea competitivității: România ar avea un avantaj comparativ pe piețele externe.

3. Integrare simbolică și politică

Accesul complet la spațiul Schengen ar avea o valoare simbolică importantă pentru România, demonstrând integrarea deplină în Uniunea Europeană.

• Egalitate în cadrul UE: Eliminarea controalelor terestre ar pune România pe picior de egalitate cu celelalte state membre.
• Consolidarea apartenenței: Ar elimina sentimentul de marginalizare din cauza controalelor la frontiere.

4. Facilitarea turismului și a mobilității

România ar deveni mai accesibilă pentru turiștii din UE, ceea ce ar stimula sectorul turistic. În același timp, românii ar putea circula fără restricții prin toate statele membre Schengen, inclusiv la granițele terestre.

5. Securitate mai eficientă

Participarea la mecanismele Schengen implică schimburi de informații prin sistemele comune (ex. SIS – Sistemul de Informații Schengen). Astfel, România ar contribui mai eficient la asigurarea securității europene, fără să fie privită ca un „punct slab’ al frontierei externe.