Care este termenul limită pentru depunerea Declarației unice în 2024, la ANAF și ce trebuie să știi despre noul Formular 212

.

Autoritățile fiscale au publicat la începutul acestui an un nou Formular 212 – „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice', pentru raportarea veniturilor extrasalariale obținute în anul 2023, precum și a celor estimate în 2024. Estimativ, 800.000 de persoane trebuie să o depună la ANAF. Iată care este termenul limită pentru depunerea Declarației unice în 2024!

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!


Data de 25 mai pică într-o zi de sâmbătă, așa că în 2024 termenul pentru depunerea Declarației unice (Formular 212) este luni – 27 mai. Persoanele care trebuie să o depună au la dispoziție un weekend întreg. Tot 27 mai este și în cazul plății impozitului pe venit, contribuției la sănătate și la pensie, adică pe ceea ce au declarat.

Noutăți fiscale detaliate de Departamentul impozit pe venit şi contribuţii sociale

Au apărut modificări majore pentru persoanele care obțin venituri din chirii, iar persoanele care dețin bunuri de mare valoare vor datora un impozit special, care se declară printr-un formular distinct.


De precizat că dacă îți faci un PFA în 2024, ai termen de 30 de zile să-l încarci pe site-ul ANAF, având completată partea legată de estimări.

Venituri din chirii

Printre veniturile ce trebuie raportate prin declarația unică sunt veniturile din chirii. Investițiile prin achiziționarea de proprietăți imobiliare pentru a le închiria ulterior și obține un venit stabil și previzibil au devenit tot mai populare în ultimii ani și în România.

Pentru veniturile din chirii obținute în 2023, impozitul este de 10%, iar contribuabilii pot opta în anumite condiții pentru deducerea unor cheltuieli. Începând cu veniturile din chirii obținute în 2024, se aplică reguli noi privind taxarea acestor venituri.

Cota de impozitare rămâne 10%, însă este permisă deducerea unei cote fixe de 20%, fără a păstra documente justificative pentru cheltuieli și înregistrări contabile. Nivelul de impozitare este astfel de 8%, aplicat la totalul veniturilor încasate anual de către proprietar.


În cazul veniturilor din chirii plătite de către companii, de la 1 ianuarie 2024, impozitul este reținut și declarat de către plătitor. În acest caz, proprietarul persoană fizică nu mai are obligația de a depune declarația unică pentru declararea impozitului pe venit. Mai mult, din 2024, persoanele fizice care realizează venituri din chirii din imobile aflate în proprietate personală nu vor mai avea opțiunea de a raporta aceste venituri în categoria celor din activități independente în sistem real. De asemenea, posibilele pierderi înregistrate de proprietari, prin cheltuieli cu locuința mai mari decât veniturile din chirii, nu vor mai putea fi reportate în anii următori, pentru compensarea lor cu venituri viitoare și, deci, diminuarea impozitelor de plată.


Câștiguri din vânzări de acțiuni

Prin declarația unică se raportează și anumite câștiguri din transferuri de titluri de valoare, precum câștigurile obținute din vânzarea de acțiuni tranzacționate pe burse străine, care nu sunt intermediate de brokeri români, taxate cu 10%. Pentru astfel de venituri obținute începând cu 1 ianuarie 2024, se aplică reguli noi privind reportarea pierderilor, în vederea compensării lor cu venituri viitoare.

Pe de altă parte, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzare de acțiuni prin tranzacții efectuate prin brokeri români, continuă să beneficieze și în anul 2024 de o impozitare redusă, de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere a acțiunilor. În acest caz, impozitul se reține de către broker, pierderile nu pot fi reportate și compensate, iar persoana fizică nu trebuie să depună declarația unică pentru raportarea impozitului pe venit.


Venituri din dobânzi și dividende

Alte venituri care se raportează prin declarația unică sunt dobânzile și dividendele obținute din străinătate. Veniturile din dobânzi sunt taxate cu 10%, în timp ce veniturile din dividende, cu 8%. În acest caz, este important ca persoanele fizice să verifice dacă veniturile respective au fost taxate în străinătate și dacă aceste impozite pot fi recunoscute în România, în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de către România cu alte state.


Venituri extrasalariale

Persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale pot datora pentru aceste venituri, în plus față de impozitul pe venit, și o contribuție plafonată de asigurări sociale de sănătate, dacă veniturile obținute depășesc anumite plafoane, de 6, 12 și 24 de salarii minime pe economie.

Contribuția la sănătate reprezintă 10% din aceste plafoane și trebuie raportată prin declarația unică. Pentru anul 2023, salariul minim pe economie ce trebuie luat în calcul pentru stabilirea plafoanelor este de 3.000 de lei, iar pentru 2024, 3.300 lei.


Din 2024, persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale nu mai au posibilitatea de a redirecționa, prin declarația unică, până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea entităţilor nonprofit sau acordarea de burse. Această opțiune rămâne valabilă doar pentru veniturile salariale.

Citește și: Mama lui Elon Musk s-a fotografiat într-o ipostază inedită alături de Anastasia Soare: „Planificăm un turneu de carte în România’

Citește și: Adrian Mutu și-a făcut implant de păr în Turcia. Cum arată după intervenție: „Nu este chiar așa ușor. Timpul nu iartă pe nimeni


Impozit suplimentar pe bunuri de valoare

Autoritățile au introdus un impozit suplimentar, de la 1 ianuarie 2024, pentru persoanele care dețin bunuri mobile și imobile de mare valoare. Persoanele fizice care au în proprietate clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare a clădirii de peste 2.500.000 lei, datorează un impozit de 0,3%, aplicat asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către autorități prin decizie de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.

Impozitul se va declara și plăti până la data de 30 aprilie a anului pentru care se datorează. De asemenea, proprietarii autoturismelor înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție individuală de peste 375.000 lei datorează un impozit de 0,3% aplicat asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Acest impozit se va declara și plăti până la 31 decembrie a anului pentru care se datorează. Aceste impozite suplimentare nu se vor raporta prin intermediul declarației unice, ci printr-un formular separat, care urmează să fie publicat de către autorități.

Reprezentanții EY România atrag atenția că, având în vedere schimbările legislative multiple din ultima perioadă, este important ca persoanele fizice să analizeze aceste modificări și să își verifice atent sursele de venituri extrasalariale, dar și bunurile de valoare mare în proprietate, pentru a declara integral și corect, în termenele legale, impozitele și contribuțiile sociale aferente.

Ce salariu minim se ia în calcul pentru veniturile aferente anului 2024

Salariul minim care se ia în calcul pentru veniturile din 2024 este de 3.300 lei. Au intervenit o serie de lucruri în privința plafoanelor, plăți pe care le veți face în 2025 până pe 25 mai.

Impozitul pe venit a rămas același: 10%.

În privința CASS, se va plăti 10% la venitul realizat sau la norma de venit și va fi plafonată la 60 de salarii minime.

Astfel, CASS se va calcula la o bază de calcul care nu poate fi mai mare de 60 de salarii la venitul net, respectiv norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată.

Așadar, plafonul este între 6 – 60 de salarii, adică între 19.800 – 198.000 lei.

Dacă baza de calcul realizată este mai mică decât 6 salarii minime, atunci PFA va datora o diferență de contributie CASS până la o bază de calcul de 6 salarii minime.

Sunt exceptate de la această diferență de CASS acele PFA care au venituri din:

  • salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile;
  • chirii, dividende, dobanzi, bursa, crypto, alte surse pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară