Cartierul Cotroceni, unul dintre puținele locuri din București care și-au păstrat aerul boem al începutului de secol XX, a scăpat intact în perioada comunistă. Una dintre clădirile-simbol ale Capitalei, Palatul Cotroceni a jucat un rol crucial în viața politică și culturală a țării și este azi unul dintre cele mai
importante monumente ale României și o adevărată lecție de istorie.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI
O plimbare prin Cotroceni te transportă pe loc într-o altă lume, una cu parfum interbelic, și te face să uiți pe loc de tumultul orașului, pentru că aici timpul pare să fi rămas în loc. Cartierul se întinde între Grădina Botanică și Parcul Izvor, de-a lungul cheiului Dâmboviței, iar clădirile vechi, unde domină stilurile Art Deco și Neo-românesc, te invită să pătrunzi într-o lume a poveștilor cu parfum de epocă. La un pas distanță de blocurile gri, se află multe comori: Grădina Botanică, Muzeul Ion Minulescu, Universitatea Națională de Apărare Carol I, Biserica Sf. Elefterie Vechi, Biserica Sf. Elefterie Nou și, nu în ultimul rând, Palatul Cotroceni, azi sediu al Președinției României, care este nu doar o clădire impunătoare, ci și un simbol al trecutului glorios al României, o mărturie a evoluției sale istorice și culturale.
Istoria Palatului Cotroceni
În urmă cu 400 de ani, pe vârful dealului cu același nume se afla un schit de călugări, numit Cotrocenii de sus. Satul și moşia au fost atestate documentar pentru prima oară într-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614 sub numele Cotroceni, dar sunt dovezi că au existat şi înainte de 1600. În anul 1669, domnul Țării Românești, Șerban Cantacuzino, a început reconstrucția mănăstirii, care a fost continuată de urmașul său la domnie, Constantin Brâncoveanu.
În 1821, Tudor Vladimirescu și-a așezat tabăra în acest loc, iar Revoluţia de la 1848, din Țara Românească, îşi are deznodământul tot aici, la Cotroceni fiind citită Proclamaţia Înaltei Porţi, care condamna acțiunea românilor de a se elibera de sub jugul otoman. În timpul domniei lui Barbu Știrbei (iunie 1849 – octombrie 1853; octombrie 1854 – iunie 1856) aici s-au construit casele domnești, care au devenit reşedinţa oficială de vară a domnilor Țării Românești. Odată cu Unirea Principatelor și formarea României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decis ca ansamblul domnesc de pe lângă Mănăstirea Cotroceni să fie folosit în continuare drept reședință domnească de vară pentru domnii noului stat. Apoi, Principele Carol I, care a urcat pe tron în anul 1866, a primit vechile case domnești.
Citește și: Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani
Arhitectura Palatului Cotroceni
Arhitectura Palatului Cotroceni este un amestec armonios de stiluri tradiționale românești și influențe occidentale. Inițial, construcția avea trăsături specifice stilului brâncovenesc, o sinteză între arhitectura bizantină și elementele locale, vizibilă în detaliile decorative ale coloanelor, în arcadele largi și în ornamentația bogată. În secolul XIX, palatul a cunoscut transformări majore, sub domnia lui Carol I, primul rege al României. Suveranul a transformat mănăstirea în reședință regală, aceasta fiind extinsă și modernizată pentru a corespunde standardelor epocii. Arhitectul francez Paul Gottereau a fost angajat pentru a supraveghea lucrările, adăugând elemente de arhitectură neoclasică și barocă la vechea structură. În timpul Reginei Maria, soția Regelui Ferdinand I, Palatul Cotroceni a cunoscut un nou val de transformări și redecorări. Regina, cunoscută pentru gustul său rafinat în materie de artă și design, a amenajat interiorul palatului cu elemente specifice stilului Art Nouveau, dându-i un aer elegant și distinct.
În interior, sălile palatului sunt impresionante, fiecare având un caracter diferit. Sala Unirii, folosită pentru
ceremonii oficiale, este una dintre cele mai spectaculoase, cu plafoane înalte, candelabre somptuoase și decoruri fastuoase. Biblioteca regală, decorată în lemn masiv, păstrează atmosfera vremurilor apuse, fiind un loc dedicat studiului și reflecției. Grădinile Cotroceni, care înconjoară palatul și au fost martore la multe
evenimente istorice de-a lungul timpului, sunt amenajate în stil englezesc, cu peluze întinse, fântâni arteziene și alei umbroase.
Muzeu și sediu al Președinției
După instaurarea regimului comunist, palatul a fost transformat în „Palatul Pionierilor, iar multe dintre valorile artistice și culturale au fost pierdute sau deteriorate. Cutremurul catastrofal din 1977 a afectat grav palatul, însă acesta a fost restaurat sub conducerea regimului comunist. În anii de după Revoluția din 1989, Palatul Cotroceni a fost renovat și a devenit sediul oficial al Președinției României, funcție pe care o păstrează până în prezent. Totodată, o parte din complex a fost transformată în muzeu în anul 1991.
Muzeul Național Cotroceni găzduiește colecții impresionante de artă, mobilier și obiecte decorative, expozițiile sale incluzând piese de artă, mobilier de epocă și obiecte care au aparținut Familiei Regale și altor personalități importante. Vizitatorii pot admira aici Salonul de Aur, Sala de Consilii și Biroul Regelui Ferdinand, fiecare cu o istorie aparte.
Astăzi, Palatul Cotroceni nu este doar reședința oficială a președintelui României, ci și un loc unde se desfășoară evenimente importante de stat, ceremonii și întâlniri diplomatice. Publicul poate vizita o parte din complex, în special muzeul și grădinile, unde sunt organizate periodic expoziții și evenimente culturale.
Foto: PRESIDENCY.RO