Ziua Naţională a României. Cum s-a sărbătorit Marea Unire la București, la 1 Decembrie 1918 / Imagini istorice cu regina Maria și regele Ferdinand I

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!

Începând din anul 1866, România şi-a sărbătorit Ziua naţională în 10 mai, în 23 august şi, din 1990, în 1 decembrie. Reper în calendarul sărbătorilor naţionale, românii au participat mereu în număr mare. Şi-au cinstit patria şi regele, au fost scoşi la defilări şi la manifestări de elogiere a comandantului suprem, iar în ultimii ani, românii de pretutindeni sărbătoresc un act de voinţă al naţiunii române, Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Cum s-a sărbătorit ziua de 1 Decembrie 1918, la București

Pe 1 Decembrie 1918, Gara Regală Băneasa a jucat un rol extrem de important. De aici a pornit alaiul în frunte cu regii Ferdinand I şi Maria. Astfel, primul 1 Decembrie la București a fost marcat de alaiul regal, reprezentând întoarcerea în Capitală a familiei regale din refugiul de la Iași, unde se retrăsese între 1916-1918, când Capitala se afla sub ocupația Puterilor Centrale.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Alaiul regal a pornit din Gara Băneasa, cunoscută atunci drept Gara Mogoșoaia, spre centrul Bucureștiului.  Alaiul a parcurs apoi Șoseaua Kiseleff, către Piața Victoriei, urmând apoi Piața Revoluției, Piața Universității, unde a avut loc o defilare militară româno-franceză, Piața Unirii și Dealul Mitropoliei, pentru o slujbă specială la Catedrala Patriarhală.

„Bucureștenii au asistat cu entuziasm la toate aceste manifestații și au fost foarte bucuroși să-și întâmpine suveranii întorși în Capitală, după ani de privațiuni și umilințe din partea forțelor de ocupație.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

Gara Mogoșoaia, de unde a pornit alaiul la 1 Decembrie 1918, era o construcție relativ modestă, din cărămidă roșie și cu un singur etaj. A fost inaugurată în 1886, ca gară regală pentru Regele Carol I al României”, a explicat Cristi Radu, povestitor urban, la Antena 3.

Pavilionul principal al Gării Băneasa include un salon oficial, fiind cea mai amplă încăpere a construcției.

„După abdicarea Regelui Mihai, în 1947, gara regală a devenit gară prezidențială, începând cu 1950, cânt trenul regal oprea aici pentru liderul Gheorghe Gheorghiu-Dej. În prezent, este gară de călători, folosită, ocazional, pentru trenuri sezoniere”, a adăugat el.

Citește și: Cum s-a schimbat viața lui Pavel Bartoș, după ce tatăl său a murit. Avea doar 16 ani, atunci: „Am lucrat într-un chioșc, a trebuit să-mi ajut familia…'

Citește și: La 85 de ani, Adriana Iliescu luptă în instanță pentru moștenirea fiicei ei. A avut zeci de procese până acum: „Eu sper că se vor termina şi că voi câştiga!'

De ce Ziua Națională a României e sărbătorită pe 1 Decembrie

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă', anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand.

Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria, reamintește digi24.ro.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.

Până în 1989, 23 august a fost cea mai fastuoasă zi a anului, marcată prin parade şi spectacole grandioase, cu semnificaţie puternic ideologizată

Ziua era „sărbătoarea întregului popor” sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist. Oamenii erau scoşi la defilare, dar adevăratul scop al manifestărilor era elogierea comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu.

După Revoluţia din 1989, din anul 1990, 1 Decembrie devine Ziua naţională a României şi sărbătoare publică, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. Adoptată de un Parlament dominat de FSN, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiţia monarhică a României, cu sărbătoarea naţională istorică pe 10 mai, cât şi contracararea opoziţiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională.

Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Naţională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în anul 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

foto: mvu.ro/ capturi Antena 3

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Bianca Drăgușanu și Gabi Bădălău, scandal în casa omului de afaceri. A intervenit poliția

Fanatik

Țara surprinzătoare care a intrat pe lista agențiilor de turism din România. Un sejur de 7 zile, all-inclusive, costă 1000 de euro, e un paradis exotic recomandat celor care vor să facă plajă

Știrile PRO TV

Cum ne afectează alcoolul sănătatea. Cantitatea care poate fi consumată pe săptămână

GSP.ro

O femeie s-a dezbrăcat complet și a intrat pe teren în fața a peste 52.000 de fani » Prințul Harry a văzut tot