În perioada comunismului, Tudor Gheorghe a fost interzis trei ani să urce pe scenă, după ce l-a deranjat pe fostul președinte Ceaușescu prin „tupeul” de a cânta colinde și a spune poezii considerate atunci deocheate. Ajuns la 76 de ani, maestrul Tudor Gheorghe a rememorat câteva dintre amintirile din perioada comunistă, când era văzut drept oaie neagră printre artiști.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!
Tudor Gheorghe a făcut dezvăluiri incendiare din perioada regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu și a povestit cum a fost nevoit să renunțe la scenă timp de trei ani, din cauza că Elena Ceaușescu i-a interzis spectacolele.
Muzicianul a povestit pentru Gsp.ro, că tatăl lui chiar a fost închis în perioada în care Ceaușescu era la putere și a fost nevoit să mintă în privința acestuia atunci când a intrat la facultate, pentru a nu întâmpina probleme.
„Când am intrat în facultate, în 1962, tata era închis. La Teatru am intrat cu un dosar pe care am scris că nu am tată. Un avocat a învățat-o pe mama să divorțeze. Formal, au divorțat. Eu am scris că tata a dispărut, că ne-a lăsat pe mine, pe mama și pe două surori și nu știm unde e.”, a declarat Tudor Gheorghe, pentru sursa citată.
Citește și: Larisa Udilă a avut mari probleme după naștere:„Nu am fost în stare de nimic’
De ce a fost Tudor Gheorghe interzis timp de trei ani în comunism
Maestrul a fost obligat să nu urce pe scenă timp de trei ani, din cauza repertoriului ales la acea vreme.
Tudor Gheorghe spune că pe atunci a fost criticat dur de Elena Ceaușescu pentru că a cântat o melodie ale cărei versuri i s-au părut deplasate „Tovarășei”, alături de o poemă care făcea aluzie la incapacitatea femeii de a rezolva și alte lucruri în afară de treburile casnice.
„Interzis definitiv din ’86. N-am avut voie să apar pe scenă trei ani de zile, până la Revoluție. Mi-au spus de ce… A venit un tovarăș de la Comitetul Central, la teatru, a făcut o ședință cu membrii de partid, eu nu eram niciodată… Cum să fiu cu tata în pușcărie? Am făcut la Polivalentă un spectacol cu Ansamblul C.C. UTC.
M-a pus dracu’ și-am spus o poezie a lui Dinescu, „Avalanșa”. Apoi am cântat un colind. Pfaaa! În ’86 colind, nu era bine!
Și am mai spus o poemă a lui Sorescu, „Femeia”. „Ce știe femeia? Ea să ţină de coada cârpătorului, să stea ciucită la vatră, să şteargă sticla de lampă și să lase politica.
Și-am și cântat aia: „Fir-ați ale dracu’ oltence/ Iarna grea, muierea rea/ Vacilor n-am ce le da/ Să dau țâța dupe mână/ Ca iarba prin coasă”. Frumusețea de pe lume, din punctul de vedere al cântecului popular.
Al liricii populare. Dar un binevoitor a înregistrat și a dus caseta la Tovarășă, la Cabinetul 2. Și asta zis: „Nicule, tu vezi ce zice ăsta?!”. El o fi zis: „Lasă-l, fă, că el cântă cu «Acolo este țara mea»”. „Fir-ar ăsta al dracu’, să nu-l mai văd!”. Și nu m-au mai văzut…”, a încheiat Tudor Gheorghe.