Te-am vazut la multe evenimente abordand un stil foarte creativ. Care sunt criteriile dupa care iti achizitionezi tinutele?
Piesele atipice – cred ca astea mi se potrivesc cel mai bine. Uneori arat ca un pinguin, aleg numai alb si negru lungi perioade, mai ales la serviciu, alteori simt nevoia de culori puternice. Si mai trebuie sa vina bine pe corpul meu. Sunt foarte multe haine care-mi plac enorm cum pica pe trupuri perfecte, de modele, dar pe care eu n-as indrazni niciodata sa le port.
Multe dintre tinutele pe care le porti sunt semnate de designeri romani. Cu care dintre acestia te completezi cel mai bine?
Carmen Secareanu. O indragesc mult si ca persoana, iar ce iese din imaginatia ei e aproape fara exceptie pe gustul meu. De asemenea, imi plac mult Olah Gyarfas si Silvia Serban, alaturi de Maria Filipescu pentru bijuterii.
Preocuparile tale, in afara timpului petrecut la pupitrul Stirilor Noptii de la Pro Tv, sunt diverse: esti implicata in campanii eco sau sustii miscari culturale si sociale. Care este cea mai constanta pasiune a ta?
Viata. Neincremenirea. Acesta e si motivul pentru care ii sustin pe cei care misca lumea, misca domeniile lor, care pun idei, dinamica si deci viata in ce propun.
Mi-ai lasat impresia ca adori Bucurestiul. Povesteste-ne despre locurile si oamenii care te inspira…
Bucurestiul in care traiesc eu in ultima perioada e unul la care am visat multa vreme. Imi place amestecul lui, ma inspira atat zona Piata Matache sau Piata de Flori din Rahova, cat si cele mai boeme cuiburi de intalniri pentru generatia alternativa. Sunt teatrele Metropolis, Foarte Mic sau Bulandra, unde am vazut piese remarcabile. Imi place unde s-a pozitionat Centrul National al Dansului Contemporan, imi plac enorm cateva ceainarii cu miros de cald si stare de liniste si imi plac Cismigiul si Strada Verona in saptamana din an in care e pietonala. Ma inspira oamenii inzestrati, cei cu directie precisa, cu motoare turate la maximum, ma uit interesata si spre jemanfisisti si-mi vad inainte de propriul destin, fara sa stau prea mult in vreo contemplare a altora. Ma intereseaza povestile de viata ale oamenilor ca si cand m-as documenta in permanenta, ca si cand oricare poate sa-mi devina subiect de reportaj intr-o buna zi, ceea ce adesea se si intampla.