Ce job-uri a avut Anamaria Ferentz când s-a mutat în America. Îndrăgita artistă ne-a vorbit în paginile revistei VIVA! despre cum s-a descurcat în America, la începuturi, menționând că nu i-a fost niciodată rușine să lucreze. „Am avut și joburi care pentru alți artiști consacrați ar fi fost poate dificile” – de la baby-sitter, la vânzătoare de mașini, agent imobiliar sau profesoară de muzică.
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
Pot să spun, fără să greșesc, că ai trăit mai mult în America decât în România… Cum e viața în țara tuturor posibilităților? Chiar e așa sau a devenit doar o sintagmă fără fond?
America este țara tuturor posibilităților, chiar și acum când sunt vremuri mai dure și mai incerte. Dacă știi cu adevărat ce vrei și muncești mult pentru țelul tău, totul este posibil. Mai este adevărată și zicala: „Momentul potrivit, locul potrivit…., să se alinieze cumva.
Ce job-uri a avut Anamaria Ferentz când s-a mutat în America
Cât de greu ți-a fost să te descurci în America și mai ales să continui să-ți faci meseria aici?
Nu mi-a fost greu decât din punct de vedere familial, că eram departe de tot ceea ce mă lega sufletește și sangvin, adică familia! În rest, am muncit pentru tot ce mi-am dorit să am. Eu mereu am fost muncitoare și nu mi-a fost rușine să lucrez, am avut și joburi care pentru alți artiști consacrați ar fi fost poate dificile: am fost și baby-sitter, am fost și vânzătoare de mașini la reprezentanța Honda, am fost și agent imobiliar, dar și profesoară de muzică (ultimele două mi-au plăcut cel mai mult). Am vrut întotdeauna să stau în cele mai frumoase și mai sigure locuri, așa că a trebuit să muncesc pentru a plăti chirii mari. (zâmbește)
Anamaria Ferentz: „Eu am vrut experiențe noi, viață nouă și diferită”
Ce te-a determinat să pleci în State? Aveai succes cu trupa Demmo…
Depinde fiecare ce își dorește, eu am vrut experiențe noi, viață nouă și diferită, sunt aventurieră ca fire și nu aș putea stagna undeva, sunt în continuă mișcare. Plus că deja în România mi se părea că mă lupt cu morile de vânt în domeniul muzical… Dădeam zeci de telefoane zilnic pentru a mă ruga de lumea cu care lucram să facem ceva. La un moment dat, am zis că e timpul pentru un nou drum. Știam că trebuie să
fie mai mult de atât în viața mea.
De ce muzică și nu altceva?
Oriunde am fost pe planeta asta și orice am făcut, dorința mea majoră a fost să fac muzică. Cea mai fericită sunt pe scenă, în fața oamenilor… și cea mai vulnerabilă. Este cea mai frumoasă trăire pe care am avut-o și mi-o doresc mereu. Muzica pentru mine este viață!
Anamaria Ferentz: „Am cântat de când mă știu”
Cum au fost primii tăi pași în zona aceasta? A fost greu?
Am cântat de când mă știu, cele mai vechi amintiri pe care le am sunt cele în care cântam de dimineața până seara, în curte la bunici. Cântam singură sau le cântam copiilor cu care mă jucam și vindeam bilete (frunze) la spectacolele pe care le dădeam din leagănul mare de fier făcut de mama. Apoi, prima surpriză pe care mama a avut-o din partea mea a fost când aveam 6 ani și la serbarea de la grădiniță m-am ridicat de lângă ea și m-am dus pe scenă, unde, acompaniată de un profesor chitarist, am cântat un cântecel…, pregătit din timp evident, dar despre care nu am spus acasă. Eu întotdeauna anunț după eveniment. (zâmbește)
Și apoi au urmat corul școlii, solista corului, școli de muzică, teatru, operă, Demmo… Nu mi-a fost ușor, dar nu cred că poate spune cineva că a obține ceva ce îți dorești mult vine ușor, fără muncă sau sacrificii, ceva important nu se obține ușor, este direct proporțional cu munca depusă.