Cum a ajuns Christian Sabbagh la colegiul de preoți din Liban, în adolescență: "În fiecare săptămână trebuia să ne spovedim. Era un chin pentru mine. Inventam povești..." Cât de grea a fost perioada de adaptare în România / EXCLUSIV

Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!

Probabil ai, acolo Sus, o mare armată de îngeri păzitori, având în vedere prin câte ai trecut de-a lungul timpului. Crezi asta?

Sunt un om credincios. Îmi ajut semenii și nu fac paradă de acest lucru. Probabil că tot ceea ce fac se „contabilizează undeva acolo Sus.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Vezi galeria foto

Citește și: Fiul Iuliei și al lui Christian Sabbagh a făcut progrese „uimitoare', la 4 luni după operația cu celule stem: „De multe ori simt că nu mai pot. În acele momente mă pun în fața icoanei și…'

Citește și: Soția lui Christian Sabbagh, replică tăioasă pentru Anca Țurcașiu, după ce artista a refuzat să facă o poză cu fiica ei: „Fetița mea este mult prea talentată să îi crească numele de mult uitat. Nimic nu justifică…'

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

Citește și: Cum gestionează fiicele lui Florin Dumitrescu celebritatea tatălui lor și cum reacționează când e oprit de fani pe stradă: „Au fost cazuri în care au fost foarte geloase. Când sunt cu Mia, ea le cere oamenilor…”/ EXCLUSIV

Citește și: Canotoarea Ionela Cozmic este însărcinată! Ea și Marius Cozmiuc vor deveni părinţi pentru prima oară: „S-a întâmplat atât de repede! Ne-am dorit din tot sufletul un copil”

Cum a ajuns Christian Sabbagh la colegiul de preoți în Liban, în adolescență

Știu că părinții te-au trimis la colegiul de preoți. Ce-ți mai amintești despre acea perioadă?

Libanul fiind în război, părinții mei aveau de ales pentru mine între o școală religioasă și una militară. Acestea erau cele mai bune școli. Varianta cu școala militară nu era o opțiune, pentru că le era teamă să nu ajung pe front, și au ales să mă dea la acel colegiu religios. A fost o perioadă stranie pentru mine.
Trebuia să învăț catehism. În fiecare săptămână trebuia să ne spovedim, ceea ce mi se părea ciudat, pentru că nu vedeam ce păcate aș putea avea. Așa că am început să inventez. Era un chin pentru mine. Inventam povești legate de fapte pe care nu le făceam; spuneam că am luat bani din poșeta mamei, săptămâna următoare – de la tata. Exista o oarecare rigoare în această școală, și asta mi-a prins bine.

Christian Sabbagh: „Când ajungeam în România, totul mi se părea întunecat, gri, cenușiu”

Povestește-mi despre copilăria ta! Cum te împărțeai între Liban și România? Care sunt cele mai frumoase amintiri ale tale de atunci?

Erau două lumi diferite. În România veneam de două, trei ori pe an. Era o trecere ciudată. Libanul, chiar dacă era în plin război, era luminos. Când decolam din aeroportul din Beirut vedeam orașul tot luminat. Când ajungeam în România, totul mi se părea întunecat, gri, cenușiu. Nu vedeam mașini pe șosea. De la forfota din aeroportul din Liban ajungeam într-o lume rece, vameșii se uitau ciudat și îmi amintesc că mă înspăimântau uniformele lor. Dar când ajungeam la Vălenii de Munte totul trecea, mai ales când îmi revedeam prietenii. Bucuria mea era mai ales să merg vara la gârlă cu ceilalți copii, să mă plimb pe dealuri. Am multe amintiri frumoase, și pentru aceste momente abia așteptam să ajung în România.

Cât de grea a fost perioada de adaptare în România

Ai făcut primii ani de școală în Liban și apoi ai continuat studiile în România. Te-ai adaptat ușor?

A fost o perioadă destul de grea pentru mine. M-am integrat ușor în școală, dar aveam probleme cu recuperarea materiei. Matematica, de exemplu, în România, era la un nivel extrem de ridicat. Ce învățam eu în clasa a noua în România se preda în clasa a doisprezecea în Liban. Și cu limba română aveam mici probleme și copiii mai răutăcioși nu mă „iertau. A fost o perioadă în care am luat meditații la greu. Trebuia să mă pun la punct repede, să recuperez ceea ce nici nu studiasem. Stilul de abordare al profesorilor era diferit. De la un colegiu religios am ajuns, în România, la unul industrial. Ce îmi plăcea era partea de practică. Toamna era o bucurie, deoarece eram scutiți de școală pentru a merge la cules de prune, de mere. Dar nu a fost o perioadă ușoară.

Christian Sabbagh: „Oamenii au fost foarte primitori”

Cum ai găsit România, atmosfera de aici, oamenii când te-ai mutat din Liban?

Oamenii au fost foarte primitori. Era o perioadă dificilă, cu multe lipsuri, dar mereu mi-a plăcut că oamenii se ajutau între ei cu o cană de ulei, de zahăr. Îmi amintesc că era o bucurie să mă trimită ai mei să cumpăr pâine pe cartelă, cum era pe vremea aceea. Erau niste cozi imense, dar pentru mine era o bucurie să stau la povești cu ceilalți copii, chiar la coadă fiind.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News