Cum explică Curtea de Apel București decizia de a respinge contestația lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale. CAB susține că Biroul Electoral Central a respectat în mod corect decizia Curții Constituționale din data de 6 decembrie 2024. Instanța a transmis că hotărârile CCR sunt definitive și obligatorii, iar acțiunile BEC nu au încălcat drepturile fundamentale ale cetățenilor.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!
Curtea de Apel București a motivat decizia prin care a respins contestația lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale și a subliniat că Biroul Electoral Central a respectat în mod corect decizia Curții Constituționale din data de 6 decembrie 2024. Instanța a clarificat că hotărârile CCR sunt definitive și obligatorii, iar acțiunile BEC nu au încălcat drepturile fundamentale ale cetățenilor.
De asemenea, CAB a explicat că Guvernul nu avea temei legal să stabilească data turului doi al alegerilor, iar procedura de anulare a alegerilor a fost efectuată conform normelor legale.
Cum explică Curtea de Apel București decizia de a respinge contestația lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale
Curtea de Apel București (CAB) a publicat miercuri seară, pe data de 8 ianuarie 2024, motivarea deciziei prin care a respins contestația depusă de Călin Georgescu, liderul Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale. Acțiunea a fost respinsă pe data de 31 decembrie 2024, iar motivarea instanței clarifică argumentele juridice care au stat la baza acestei decizii.
Judecătoarea Cristina Ardeleanu, care a semnat motivarea, a explicat că Biroul Electoral Central (BEC) a acționat conform deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care dispunea anularea alegerilor. Potrivit acesteia, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii, ceea ce înseamnă că nu pot fi contestate sau analizate în instanță.
De asemenea, CAB a subliniat că BEC nu a încălcat drepturi fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul de a vota sau dreptul de a fi ales, prin anularea alegerilor prezidențiale.
Motivarea instanței a inclus și clarificarea unui alt punct important, acela că Guvernul nu mai avea temei legal să stabilească programul pentru organizarea turului doi al alegerilor după decizia CCR. CAB a explicat că nu era necesar ca BEC să publice deciziile privind anularea alegerilor în Monitorul Oficial, fiind suficientă publicarea acestora pe site-ul instituției.
„Procedând la analiza legalității deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalității deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunțat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024 și la consecințele pe care pronunțarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor excedează prezentei cauze și nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reamintește cu această ocazie că Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/06.12.2024 este definitivă și general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări.
Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză’, se arată în documentul instanței.
CAB a respins și cererea de a obliga Guvernul să stabilească un program calendaristic pentru organizarea turului doi
În ceea ce privește emiterea deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, instanța a arătat că aceasta a fost realizată pe baza unui comunicat oficial al Curții Constituționale, care avea caracter obligatoriu și definitivat.
Curtea de Apel București a respins și argumentele lui Călin Georgescu legate de necompetența BEC de a emite deciziile respective și a subliniat că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și impun acțiuni concrete din partea autorităților competente.
În final, CAB a respins și cererea lui Călin Georgescu de a obliga Guvernul să stabilească un program calendaristic pentru organizarea turului doi al alegerilor, considerând-o neîntemeiată. Astfel, instanța a menținut legalitatea procedurii și a respins contestațiile ca fiind nejustificate.
„Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate. Ori, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției. În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ.
Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfășurării activității specifice perioadei electorale, cu atribuții în ceea ce privește asigurarea aplicării unitare a dispozițiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000.
Referitor la încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea națională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte conform art. 2 alin. (l) din Constituție cu respectarea valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalității prevăzut la art. l alin. (5) din Constituție, respectiv de a alege președintele României, în condițiile în care mandatul actualului președinte expiră la data de 21 decembrie 2024; dreptul cetățenilor României de a trăi într-un stat de drept și democratic în care principiul securității juridice este respectat, Curtea reține că aceste susțineri ale contestatorilor și ale intervenientei accesorii sunt neîntemeiate și le va respinge. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin deciziile contestate BEC a asigurat efectivitatea dispozițiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în temeiul competențelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituție.
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condițiile în care Curtea Constituțională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României din anul 2024 și a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține existența unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce privește stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin’, a mai transmis CAB.
Curtea de Apel București a respins, anul trecut, contestația formulată de Călin Georgescu de anulare a alegerilor prezidențiale
Curtea de Apel București a respins, în ultima zi a anului trecut, contestația formulată de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împotriva hotărârii BEC de anulare a alegerilor prezidențiale. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Cristina Ardeleanu, care a fost solicitată să se abțină de la caz de către avocații lui Călin Georgescu, însă cererea a fost respinsă.
Candidatul independent la președinția României și organizația sa au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții, printre care Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, dar și președintele Klaus Iohannis și Elena Lasconi.
Scopul principal al procesului era anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a decis anularea întregului proces electoral și reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în conformitate cu decizia Curții Constituționale.
Sursa foto: Facebook