Cum gestionează Cristina Bălan și soțul ei tensiunile în căsnicie. Artista ne-a dezvăluit, în urmă cu ceva vreme, în paginile revistei VIVA! despre cum reușește să păstreze echilibrul în căsnicie și ce se întâmplă în momentele în care se ceartă. De asemenea, ne-a subliniat că nu au fost nevoiți să apeleze la terapia de cuplu, având o bază solidă de prietenie, loialitatea fiind, în egală măsură, un element esențial în relația lor.
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
Cum reușești să păstrezi un echilibru? Și aici, vreau să te întreb explicit. Cum păstrezi echilibrul tu cu
tine, voi între voi ca părinți, voi între voi ca și cuplu și echilibrul între copii și mediul extern?
Eu cred că e vorba despre felul de a fi. Oricâte palme am primit, în viață, am găsit mereu puterea de a mă aduna la loc, de a trece peste. Pentru că știu că totul are un sens, totul duce către ceva, ceva care înseamnă evoluția personală. Oricât de greu ar părea și poate că sprâncenele se vor ridica, astăzi nu aș fi omul care sunt fără experiențele trăite.
Cum gestionează Cristina Bălan și soțul ei tensiunile în căsnicie
Da, am momente când clachez, când totul mi se pare greu și rutina mă face să doresc o evadare. Apoi îmi găsesc libertatea în interior. Ea este în mine, nu am nevoie să călătoresc distanțe mari pentru a o simți. Refularea în creativitate este ceea ce mă ține pe mine pe linia de plutire. Dacă nu pot cânta, pictez. Și dacă nu pot picta, dansez. Și tot așa. Sufletul are nevoie de exprimarea emoțiilor, iar eu caut să fac asta zi de zi, într-un fel sau altul. Un alt factor important este sportul, mișcarea. Faptul că reușesc să mă îngrijesc de mine și să obțin rezultate îmi aduce satisfacție, mă ambiționează să nu mă las. Și, nu în cele din urmă, caut să ajut la rândul meu, să dăruiesc din ce am, să fac bucurii unor oameni. Asta îmi aduce multă fericire și e hrană spirituală.
În cuplu este important să comunici deschis și continuu. Oamenii trec prin tot felul de etape, este necesar să ne validăm reciproc, să ne încurajăm întru progres. Cuplul are nevoie de două entități întregi, nu de două jumătăți. Cred asta cu tărie și prin acest lucru vreau să spun că nu trebuie să căutăm în partenerii noștri completare sau salvare. Suntem responsabili pentru propria evoluție la fel cum suntem pentru propria igienă trupească. Aș numi-o igienă sufletească.
Ca părinți, căutăm să ne punem în acord cu strategiile abordate, chiar dacă nu mereu ne iese.
Însă important e să conștientizăm unde greșim și să corectăm. Comunicând mereu.
Cristina Bălan și soțul ei nu au apelat la terapie
Ați fost la terapie de cuplu? Sau ați simțit că nu este cazul până acum?
Nu am fost la terapie de cuplu. Noi avem o bază foarte solidă, o prietenie de un deceniu înainte de a ne căsători. Știam cine este Gabi. Foarte puține aspecte le-am descoperit ulterior, în timpul mariajului. Dar pe cele mai importante le-am știut. Trăsăturile de caracter au rămas aceleași. Loialitatea este printre ele. La amândoi. Nu am simțit că e cazul de terapie de cuplu, ca să și răspund punctual. Noi facem terapie în mod organic, natural, comunicând lucrurile care ne deranjează și căutând să aducem la un numitor comun conflictele. Adevărul e că, într-o ceartă, ambii trebuie să-și asume contribuția. Nu te poți certa de unul
singur, e nevoie de doi. Cât timp suntem conștienți de acest lucru, deja e un mare pas înainte. Iar noi căutăm să facem pași în față, nu în spate.
Cristina Bălan: „Foarte rare au fost momentele în care mi-a trecut prin gând că soțul meu ne-ar părăsi'
Cristina, știu că tu și soțul tău aveți o relație foarte strânsă… Dar, totuși, îmi permit să te întreb: poate, în perioadele tale negre, a fost vreun moment în care te-ai gândit că, pentru el, va fi prea mult această situație și că… va pleca?
Foarte rare au fost momentele în care mi-a trecut prin gând că soțul meu ar putea claca și ne-ar părăsi. Nu știu dacă vreodată am gândit asta la modul serios. Poate doar o străfulgerare, așa, ca un clipit din ochi. Îmi place să cred că-l cunosc. Și că, oricât de greu i-ar fi, uneori, tot alături de noi se simte întregit. Pentru că îl iubim și pentru că, fără el, nu ar bate inimile noastre la fel. El știe asta.