Eva Kiss povestește că nu i-a fost ușor din momentul în care a devenit mamă prima oară la 18 ani. Îndrăgita artistă ne-a vorbit în paginile revistei VIVA! despre momentele dificile din viața ei, începând cu pierderea tatălui în copilărie, când mama sa a fost nevoită să se se descurce singură, cu patru copii, dar și despre cât de greu i-a fost când a devenit mamă la 18 ani. În ciuda a tot, Eva Kiss a ținut să sublinieze că nu are niciun regret și că este mândră de toți cei trei copii.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE IULIE GRATIS, AICI
Aveți o poveste de viață impresionantă. Ați crescut într-o familie cu patru copii. Din nefericire, tatăl dvs. a murit când aveați 7 ani. Cât de mult v-a afectat acest lucru și cum ați depășit acel moment dificil?
Nu cred că am realizat chiar atunci momentul acesta dificil. Mama a avut grijă să ne fie bine nouă, copiilor, dar pierderea tatei a însemnat necesitatea de a ne muta la Târgu Mureș. Într-un fel, eram prea
tatea de a ne muta la Târgu Mureș. Într-un fel, eram prea ocupați să supraviețuim ca să ne gândim prea mult la cât de greu ne este.
Ce spune despre momentele dificile din copilărie, după moartea tatălui
La Târgu Mureș până la ce vârstă ați locuit?
Nu foarte mult, am plecat de foarte tânără la București, în căutarea unei cariere muzicale pe care am încercat să mi-o construiesc. Amintesc doar că în 1975 m-am angajat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase și astfel m-am mutat definitiv în București.
Citește și: Augusta Lazarov dezvăluie cum a depășit moartea primului ei soț, Valeriu Lazarov: „Eu și copiii lui am petrecut ultimele zile în spital cu el”. În ce relații se află acum cu copiii și cu fostele soții ale regretatului om de televiziune
Eva Kiss povestește că nu i-a fost ușor din momentul în care a devenit mamă prima oară la 18 ani
Ați adus pe lume primul copil, o fetiță, la 18 ani. V-a fost greu să fiți mamă de tânără?
Nu a fost ușor, dar acum, privind în urmă, este exact cum a trebuit să fie. Mă uit la prima mea fiică și la ceilalți copii ai mei și mă simt împlinită. Cred că am făcut tot ce am putut și tot ce am știut eu mai
bine în acele momente. Sigur că ar fi putut fi mult mai bine, sigur că poate aș fi putut face altfel lucrurile, dar nu regret niciun moment existența copiilor mei. Sunt o mamă mândră de copiii ei și sper că toți trei simt și știu acest lucru.