Doina Jela, scriitoare, jurnalistă și traducătoare, a murit la vârsta de 74 de ani. Cunoscută pentru contribuțiile sale în documentarea represiunii comuniste, ea a publicat numeroase cărți, eseuri și traduceri, coordonând, de asemenea, colecții editoriale dedicate acestui subiect. Anunțul decesului a fost făcut de Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, iar moartea sa a venit ca un șoc printre personalitățile culturale din România.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
Este zi de doliu în lumea jurnalistică din România! Doina Jela a murit la vârsta de 74 de ani. A fost scriitoare, jurnalistă și traducătoare.
Jurnalista Doina Jela a murit la 74 de ani
Scriitoarea, jurnalista și traducătoarea Doina Jela, cunoscută pentru contribuțiile sale în documentarea represiunii comuniste din România, a murit la vârsta de 74 de ani. Anunțul a fost făcut de Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, într-o postare pe pagina lui personală de Facebook.
„Ne luăm rămas-bun cu profundă tristeţe de la Doina Jela, o voce importantă a memoriei şi a adevărului istoric. Ne-am bucurat să o avem alături la Fălticeni, între 16 şi 19 noiembrie 2023, când IICCMER a marcat Centenarul Naşterii Monicăi Lovinescu printr-o serie de evenimente menite să omagieze curajul şi luciditatea uneia dintre cele mai importante conştiinţe ale exilului românesc.
Dispariţia Doinei Jela lasă un gol imens, dar scrierile şi mărturiile ei rămân un reper esenţial pentru ceea ce a însemnat totalitarismul comunist. Sincere condoleanţe familiei şi celor apropiaţi', a transmis Daniel Șandru, conform Agerpres.
Citește și: Actrița Cindyana Santangelo a murit subit la 58 de ani. Era cunoscută din serialul „Married with Children'
Politologul Vladimir Tismăneanu, mesaj dureros după decesul jurnalistei
Moartea Doinei Jela a fost deplânsă și de politologul Vladimir Tismăneanu, care a evidențiat impactul pe care jurnalista l-a avut asupra literaturii și memoriei istorice postcomuniste.
„O veste extrem de tristă. A fost o prietenă de idei, o superbă editoare, o autentică intelectuală democrată. Era o lovinesciană consecventă. În anii ’90, a lansat şi coordonat seria «Procesul comunismului» la Humanitas. Conquest, Souvarine, Grossman.
Despre «Raportul Final» a scris că a marcat despărţirea apelor. Opera ei, ficţiune şi nonficţiune, a ajutat la această despărţire. A luptat pentru salvarea memoriei. Să-i fie amintirea binecuvântată!', a scris Vladimir Tismăneanu pe pagina lui personală de Facebook.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/03/001-cover-166.jpg)
Cine a fost Doina Jela
Născută pe data de 1 martie 1951 în localitatea Vadu, județul Constanța, Doina Jela a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. Ea a fost autoarea unui număr impresionant de eseuri, cronici, recenzii și interviuri publicate în reviste de prestigiu precum România literară, 22, Vatra și Observator (München).
A avut un rol important în coordonarea unor colecții editoriale dedicate investigării comunismului, precum „Procesul comunismului' de la Editura Humanitas și „Actual' de la Curtea Veche Publishing. Printre cele mai cunoscute cărți ale sale se numără „Cazul Nichita Dumitru' (1995), „Telejurnalul de noapte' (1997), „Această dragoste care ne leagă' (1998) și „Lexiconul negru', unelte ale represiunii comuniste (2001). Cartea „Drumul Damascului' (1999) a stat la baza filmului „După-amiaza unui torționar', regizat de Lucian Pintilie.
De-a lungul carierei, Doina Jela a fost și o prolifică traducătoare, contribuind la publicarea unor lucrări esențiale despre totalitarism, printre care Cartea neagră a comunismului și Stalin de Boris Souvarine.
De asemenea, a fondat Asociația Ziariștilor Independenți din România, filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni cu sediul la Bruxelles.
Prin scrierile și activitatea sa, Doina Jela a fost una dintre cele mai importante voci care au documentat crimele regimului comunist din România. Dispariția sa reprezintă o pierdere semnificativă pentru literatura română și pentru memoria istorică a țării.
Sursa foto: Facebook