Mihai Petre nu regretă că a renunțat la karate, în favoarea dansului: "Așa probabil că nu aș fi făcut televiziune, nu m-aș fi întâlnit cu Elwira, cu siguranță. Când am început, nu era aceeași situație...". Părinții i-au fost alături necondiționat / EXCLUSIV

.

Mihai Petre nu regretă că a renunțat la karate, în favoarea dansului, menționând că parcursul lui ar fi fost cu totul altul, nu și-ar mai fi cunoscut nici soția chiar. De asemenea, Mihai a ținut să sublinieze în interviul acordat VIVA! în urmă cu ceva vreme, cât de mult iubește ceea ce face, câtă pasiunea a pus în meseria sa și cât de susținut a fost de părinți în tot ceea ce a întreprins.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE MAI GRATIS, AICI!


Ai muncit foarte mult ca să ajungi unde ești acum. Ai foarte multe premii. A fost greu? E vreunul dintre premii mai important pentru tine? Mai la suflet, cum se spune?

Toate sunt parte din viața mea și sunt „adunate de-a lungul timpului, și fiecare are povestea lui. Fiecare e foarte important pentru că de fiecare mă leagă amintiri diferite și o perioadă a vieții. De fiecare dată când câștigam Campionatul Mondial pentru mine era o sărbătoare, cumva. Era foarte importantă această competiție. Finala de la Cupa Europeană a fost foarte importantă, dar și multe alte competiții internaționale care, așa cum îți spuneam, s-au întâmplat în ani diferiți, în contexte diferite și sunt foarte speciale pentru mine. Dacă te referi la cariera de sportiv.


Da.

Nu ai cum să faci un clasament foarte clar, cel puțin acum așa văd lucrurile. Toate îmi aduc aminte de o vârstă, de o etapă a dezvoltării mele.

Mihai Petre nu regretă că a renunțat la karate, în favoarea dansului

Până la 12 ani ai făcut karate, iar după aceea ai făcut dans și mama e cea care, practic, te-a îndrumat pe acest drum. Îți pare rău că nu ai continuat cu karatele sau că nu ai făcut altceva? Știu că, la momentul respectiv, regretai că ai renunțat la karate…

Deloc. Uitându-mă înapoi, îmi dau seama că dansul este cel care mi-a oferit viața pe care o am acum, cu care sunt foarte fericit. Dacă nu ar fi fost dansul, probabil că nu aș fi făcut televiziune, dacă nu ar fi fost dansul, nu m-aș fi întâlnit cu Elwira, cu siguranță. Deci, nu-mi pare rău deloc. Plus că îmi place dansul. Când am început, nu era aceeași situație, dar cu mulți ani înainte am descoperit arta aceasta. E fantastică, niște experiențe greu de explicat în cuvinte și sunt foarte fericit cu ceea ce mi s-a întâmplat, cu această carieră pe care am urmat-o. Sunt bucuros.


Citește și: Ce părere are Mihai Petre despre infidelitate, după 16 ani de căsnicie cu Elwira: „Cea mai importantă valoare pentru mine e adevărul, așa că…’

Citește și: Locul neobișnuit în care Mihai Petre și Elwira au făcut dragoste: „Sexul este poate cel mai frumos dans. Nu sunt masochist, dar…’. Dezvăluiri fără perdea din intimitatea celebrului cuplu

Citește și: Ce condiție are Bianca Drăgușanu pentru viitorul iubit: „Eu sunt o femeie foarte complicată și de puține ori în viața mea m-am răzbunat, dar…'


Citește și: Cine sunt și cum arată cele 10 ispite feminine de la Insula iubirii 2024. Anamaria Vaida revine în emisiune

Mihai Petre: „Nu am avut o copilărie grea, cu lipsuri'

Copilăria ta cum a fost? Ai avut o copilărie frumoasă sau una grea?

A fost una frumoasă, nu am avut o copilărie grea, cu lipsuri. Am avut o copilărie foarte frumoasă, în care părinții mi-au fost alături, necondiționat, constant și cu toate resursele pe care le-au avut, și de aceea eu m-am bucurat foarte mult de joacă, în primii ani, prin spatele blocului, ca toți cei din generația mea… Și apoi de sport, de toată perioada în care am început să iau în serios sportul, care mi-a ocupat, practic, mare parte din copilărie, adolescență și tinerețe chiar; cu excepția studiilor. Viața mea, de pe la 14-15 ani, a însemnat studiu și dans, cam atât.


Ți-a cam acaparat timpul…

Da. Ceea ce, să știi, m-a făcut foarte fericit, pentru că îmi plăcea ceea ce făceam. Nu simțeam ca pe o limitare. Probabil că, uneori, când nu reușeam să merg în niște tabere sau excursii cu colegii de clasă, atunci spuneam: „Mi-ar fi plăcut să merg acolo. Dar nu suferă comparație cu satisfacția pe care am primit-o din partea sportului. S-au echilibrat lucrurile. Ba chiar în avantajul dansului.


Mihai Petre a dansat și accidentat

Cum ți se par tinerii din ziua de azi? Ce sfaturi le-ai da celor care vor să pășească în lumea asta?

Tinerii mi se par foarte frumoși, mult mai pregătiți și parcă mai dotați de cum eram noi, având în vedere că trăiesc într-un alt tip de societate. Accesul la informație e mai facil, mi se pare că au și mai multe oportunități. Asta le face viața grea, din punctul de vedere al alegerilor. Au enorm de mulți stimuli și au o plajă uriașă de alegeri. Totul a evoluat. Așa cum spuneam, asta poate fi dificil și derutant pentru un tânăr, mă gândesc, mai ales că sunt și părinte și observ, cumva, aceste lucruri. Mă tem să dau sfaturi, dar ce cred că trebuie, din când în când, să se întoarcă spre sine și să se asculte bine, să pătrundă adânc în sufletul lor și vor ști ce alegeri să facă, la un moment dat. Cred că asta e calea, să te asculți. Să ai grijă de tine și să ai grijă să te asculți. Vei ști cam ce ai de ales.


Te-ai accidentat de multe ori. Dacă am înțeles bine, ai dansat chiar și cu mâna în ghips.

Nu era chiar un ghips, pentru că nu prea se poate dansa cu ghips, dar era o fașă mai seriosă, cu niște atele, pentru că am avut două zile de competiție consecutiv. În prima zi, avusesem Campionatul Național, am alunecat, am căzut în timpul dansului și mi-am rănit foarte puternic mâna, dar cu ajutorul doctorilor am reușit să duc la capăt și a doua zi de competiție. După aceea a fost mai rău, după ce s-a terminat competiția și a trecut efectul analgezicelor. Au început durerile, dar nu a fost groaznic. Nu pot să mă plâng că am avut accidentări foarte grave.


Mihai Petre a câștigat primii ani în adolescență

Când ai câștigat primii tăi bani? Mai ții minte ce ți-ai cumpărat din ei?

Primii bani cred că i-am câștigat pe la 17-18 ani, din dans, că altceva nu am făcut. Nu am fost angajat vreodată. Nu mai știu ce am făcut cu ei. Nu mai țin minte. Erau alți copii care voiau să facă lecții cu mine…

Te-a ajutat cineva în carieră? Ai avut un mentor?

M-au ajutat foarte mulți oameni. Nu știu dacă mentor e cuvântul potrivit, dar am fost ajutat foarte, foarte mult. Am fost ajutat de familie, în primul rând, și am avut ajutor din partea sponsorilor de atunci. La nivelul de atunci, a însemnat un ajutor foarte mare pentru mine că am putut continua educația în dans, fără să am probleme. Mi-aș fi dorit și mai mult, dar, oricum, mă consider norocos. Am avut familia alături, și asta e cel mai important. Și am avut și oameni din afara ei care au crezut în mine.