„… am vândut apartamentul la care aveam credit și am decis să plecăm în lume. Dacă o astfel de poveste vi se pare una cinematografică, fără nicio legătură cu realitatea, vă contrazic serios. Iar Andreia și Ionuț Chiperi sau HaiHui în doi sunt fix protagoniștii acestei povești captivante, la care adaugă, zilnic, o nouă filă. Sau o nouă destinație.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!
Stau acum și mă gândesc la faptul că nu mi-aș fi imaginat niciodată că voi face un interviu cu voi. Iar voi probabil că sunteți de asemenea surprinși de felul în care vi s-au schimbat viețile la 180 de grade aproape de pe o zi pe alta. Ce faceți, unde vă găsește acest interviu?
Exact în acel punct al vieții ne situăm și noi: în care ne minunăm de turnura frumoasă din viețile noastre! Momentan, ne aflăm în California, la sfârșitul unei călătorii prin Statele Unite de peste 10 luni, bucurându-ne de o tranziție dinspre vară spre toamnă, admirând palmierii și cerul de-un albastru năucitor, la peste 20 grade. (zâmbește)
HaiHui în doi: „În luna de miere petrecută în Bali, viața noastră s-a schimbat”
Aș vrea să o luăm cu începutul. Erați doi oameni cu joburi destul de bune, proaspăt căsătoriți, când ați decis să vindeți apartamentul și să plecați în lume. Și vă rog pe voi să continuați…
În momentul în care ne-a trecut prin minte ideea de a călători full time eram doi tineri obișnuiți, cu joburi bune în corporație, cu un credit pe 30 ani pentru un apartament în Berceni; cu o viață pe pilot automat, repetitivă, în care așteptam cu ardoare zilele de weekend, vacanțele, cât să ne bucurăm de viață, călătorii și să simțim că trăim cu adevărat.
Obiectiv privind, nu ne lipsea nimic din ceea ce am fost învățați să avem sau să devenim. Dar, în luna de miere petrecută în Bali, viața noastră s-a schimbat, am început să ne punem întrebări privind alegerile noastre: oare ne reprezintă în mod autentic, asta ne dorim noi, cu adevărat? Suntem fericiți în punctul în care am ajuns? Cine suntem? Nu, nu eram fericiți și simțeam că ne-am pus visurile pe plan secund, în goana după idealuri ce nu ne aparțin. Și atunci, în Insula Zeilor, am decis că e timpul să trăim pentru noi mai mult și mai puțin pentru alții. Asta se întâmpla în urmă cu doi ani.
Ne-am întors în București și am început să acționăm într-un mod extrem de relaxat: să ne căutăm colaborări remote, să ne întrebăm dacă vrem să plătim un credit în continuare, să vorbim cu angajatorii noștri, cu familia, prietenii și să le împărtășim visul nostru. Practic, am început să punem pe hârtie un plan vs. riscurile la care ne supunem în urma unei astfel de decizii. La fix un an de la acel moment, plecam în călătoria vieții noastre: un an sabatic prin Asia de Sud-Est. Am vizitat 9 țări (Indonezia, Sri Lanka, Malaezia, Filipine, Thailanda, Vietnam, Cambodgia, Singapore și Emiratele). A fost cea mai frumoasă perioadă din viața noastră! Am pornit proiectul HaiHui în doi (YouTube, Instagram, Facebook și blog), apoi am decis ca anul sabatic să devină un stil de viață.
HaiHui în doi: „Ne-am dorit foarte mult să putem face pasul asta”
Privind în urmă, ați făcut un plan concret sau ați decis să vă lăsați purtați de dorințe și de intuiție?
Aș fi tentată să spun că ne-am lăsat purtați de intuiție și de o dorință uriașă, în mare parte. Ne-am dorit foarte mult să putem face pasul asta: să avem curajul și resursele necesare îndeplinirii lui. Dar, da, a fost și un plan bine pus la punct: financiar, în primul rând.
Am plecat cu o serie de economii și câte-o colaborare remote care să ne permită susținerea acestei aventuri; am schițat un buget zilnic pentru Asia, dar și pentru SUA (pe care-l respectăm) – avem o aplicație mobilă în care ne înregistrăm toate cheltuielile și suntem extrem de atenți la acest aspect. Dacă pierzi din valoare bugetul – și tentațiile sunt mari –, e posibil să te întorci acasă mai devreme de termen. Apoi, am avut un plan al destinațiilor în care vrem să ajungem și al momentelor pe care vrem să le trăim, da.
Citește și: Cristina Joia de la „Visuri la cheie', lovită de un vecin:„Mi-a dat un pumn în ficat. Își bătea soția'
HaiHui în doi: „Am ales curajul în locul confortului”
De cât curaj ai nevoie încât să trăiești… cu casa în spate?
Privind în urmă, acum, aș spune că ai nevoie de-o doză mare de curaj! Cum îmi place să spun: am ales curajul în locul confortului. N-a fost ușor și nici nu este. Cea mai grea bătălie o duci cu tine însuți; în bagajul tău pui o serie întreagă de renunțări, convingeri, îndoieli, emoții pe care trebuie să le gestionezi pe drum și să înveți să te detașezi de ce e toxic și nu-ți aparține. Nu te mai afli în cercul confortabil, în care totul este predictibil, ci ești supus la nou, la tot felul de provocări, zi de zi. Nicio zi nu seamănă cu alta.
Sunt conștientă că frumosul și fericirea că faci ceea ce-ți dorești vin la pachet și cu greutăți, cu neajunsuri. Când v-a fost cel mai greu, până acum?
Am întâmpinat greutăți de ordin psihic, la început: oare e bine ce facem? Dacă eșuăm? Și tot felul de întrebări, frici, frământări menite să ne întoarcă din drum. Dar, ne-am repetat tot timpul: Care-i visul nostru? Și atunci, mințile noastre se linișteau i se refocusau. Apoi, un moment dificil a fost contractarea virusului Dengue în Bali de către Ionuț și spitalizarea aferentă, apoi, recuperarea. A durat o lună, a fost greu, mai ales știind că ne aflăm pe o insulă situată la celălalt capăt al lumii.
Iar, în momentul de față, pandemia ne încurcă puțin planurile de călătorie. Spre norocul nostru, în Statele Unite am avut o libertate de mișcare extraordinară! Însă, au fost momente când obiectivele turistice au fost închise. Zilele acestea ne lovim de o barieră legată de călătoriile viitoare; nu știm încotro; oare ce altă altă țară ne-ar permite o libertate de mișcare așa mare?
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN NUMĂRUL DE DECEMBRIE AL REVISTEI VIVA! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI.
Sursa foto: Arhiva Personală