Adevăratul caracter al unei persoane iese la iveală în situații-limită, iar Nicolai Tand și Sorin Brotnei au trecut cu brio cel mai dur test al prieteniei. Foamea, căldura excesivă, emoțiile și suspansul au condimentat din plin parcursul lor la „Asia Express (Antena 1), însă, până la final, provocările teribile la care au fost supuși nu au făcut decât să le consolideze relația. Am vrut, așadar, să aflăm mai multe despre experiența lor în Asia și, nu în ultimul rând, despre viața lor de familie.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!
Nicolai și Sorin, bine v-am găsit! Ce faceți, cum vă simțiți? V-ați revenit complet după aventura din „Asia Express, sezonul 7 – „Drumul Zeilor? Cu kilogramele cum stați, cât ați slăbit?
Nicolai Tand: Există două perioade de „revenire. Prima este după ce se termină filmările, iar a doua, după ce se termină difuzarea de pe TV. Pentru că acum, când revăd la televizor, este ca și când aș fi acolo, retrăiesc emoțiile, tensiunea, suspansul… Foamea e singurul lucru pe care nu-l mai simt acum, în rest sunt, practic, acolo. Aștept cu sufletul la gură zilele de difuzare, trăiesc în continuare „Drumul Zeilor și îmi dau seama că, după ce se va termina difuzarea, va fi din nou o perioadă de transă. Este extraordinar de intens proiectul ăsta, cred că de asta e și atât de special și îi marchează pe toți cei care ajung acolo. Cât despre slăbit, eu am lăsat în Asia vreo 9 kilograme. Nu m-am supărat, că nu mai aveam nevoie de ele. (zâmbește) Iar după ce m-am întors, am încercat să nu le aduc înapoi.
Cât au slăbit Nicolai Tand și Sorin Brotnei la Asia Express
Sorin Brotnei: Acum, în momentul ăsta, pot să spun că ne-am revenit, adică eu cel puțin mi-am revenit după experiența din „Asia Express. Şi eu tot fără 9 kilograme m-am întors, ceea ce n-a fost deloc rău, ba chiar speram să se întâmple asta. Acum mă menţin undeva la -6 kg faţă de când am plecat, ceea ce e super OK.
Nicolai Tand: „M-am gândit întotdeauna la copii și la cum o să mă vadă ei'
Ați trecut prin toate stările și emoțiile posibile, de la bucuria câștigării imunității la stresul eliminării, ați
avut chiar și un „handicap care v-a încetinit, dar chiar și așa ați reușit de fiecare dată să vă mobilizați din nou și din nou. De unde vă luați energia, ce vă motiva? Nu a existat nicio clipă în care ați vrut să puneți „stop?
N.T.: M-am gândit întotdeauna la copii și la cum o să mă vadă ei. Mi-am spus că trebuie să fiu un exemplu pentru ei, să vadă că în viață e important să ai o atitudine pozitivă, să mergi înainte chiar și atunci când ți-e greu, să nu te lași. Asta m-a motivat cel mai mult. Când am ieșit pe ultimul loc la Cursa pentru ultima șansă din Thailanda, a fost un moment foarte ciudat pentru mine. Eram bucuros că merg mai departe, dar, în același timp, am simțit că am dezamăgit, pentru că am continuat doar pentru că Zeul a fost verde, nu pentru că aș fi avut eu un merit. Am luat-o însă ca pe o a doua șansă și am făcut în continuare tot ce mi-a stat în putință ca să continui.
S.B.: Experiența „Asia Express cam așa este, te urcă, te duce de la agonie la extaz. Am trecut prin toate stările și emoțiile posibile. Am câștigat amulete, imunitate, după care am fost salvați de Zeul verde, adică am fost la un pas mic să ne întoarcem acasă mult mai repede decât ne-am dorit, chiar am avut și un handicap, cu ghilimelele de rigoare, pe Jean. Ne era foarte greu să facem autostopul, să stăm după mașini, mai ales în perioada în care l-am avut şi pe Jean, căci, practic, mai aveam o persoană în plus. Chiar dacă au fost multe seri în care eram extenuaţi şi fizic, şi psihic, dimineața, când ne trezeam, ne motivam și chiar aveam o vorbă, la un moment dat, „Its another day in paradise, şi ne resetam. În fiecare dimineață era un reset total și intram cu forțe proaspete în joc.
Sorin Brotnei și Nicolai Tand nu s-au certat niciodată în 9 ani de prietenie
Am apreciat la voi faptul că, în ciuda presiunii concursului, nu v-ați certat niciodată atât de rău, încât să
vă aruncați vorbe grele. Totuși, au existat și între voi unele momente în care ați mai ridicat tonul unul la
celălalt. Cum ați gestionat conflictele, cum reușeați să le stingeți atât de repede? Cine lăsa primul de la
el?
N.T.: Sunt lucruri care se simt. În plus, e important să recunoști când greșești sau nu ai dreptate. Asta e o treabă care aplanează, în general, conflictele. De asemenea, îl simți pe cel de lângă tine, vezi când are nervii mai întinși, știi că atunci ar fi bine să lași tu de la tine. În momente de genul ăsta, aveam o tehnică: lasă să treacă două-trei minute fără să zici nimic, pentru că atunci lucrurile se așază și le discuți apoi altfel. Cred că asta a fost strategia noastră.
S.B.: Noi ne cunoaştem de nouă ani şi în acest timp nu ne-am certat niciodată, ba din contră, nici măcar n-am avut discuții contradictorii sau ceva de genul ăsta. Chiar înainte de a pleca, ţin minte că Nicolai mi-a spus: „Băi, o să vezi că «Asia Express» poate avea darul ăsta, să scoată ceva mai rău din noi. Mai ales că noi, în majoritatea timpului, ne vedeam doar în contexte bune, la evenimente, la mese pe care le luam împreună, câte un grătar, ne vedeam la Maramureș, de sărbători, și lucrurile erau faine. Ce e însă cu adevărat extraordinar e că experiența din „Asia Express, greutățile, stresul la care am fost supuși și felul în care am gestionat treaba asta ne-au ajutat să ne închegăm și mai tare relația de prietenie și relația de familie pe care o avem. Una peste alta, „Asia Express poate să lege, să închege și mai bine o relație sau poate foarte ușor să o destrame, depinde doar de cât de bine ești echilibrat, cât de bine stai mental, că fizic nu suntem noi cei mai rezistenți sau cei mai cei, fizic să spunem că rezistă multă lume, dar psihic… În „Asia Express, psihicul face diferența.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN VIVA! DE NOIEMBRIE! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI!