Alimente care cresc colesterolul și trigliceridele

Deşi necesar pentru o sănătate de invidiat, colesterolul nu se bucură de o reputaţie bună. Căci este responsabil pentru apariția principalelor boli cardiovasculare. Este cunoscut și sub numele de „inamic tăcut’. Și asta pentru că nivelul lui crescut nu dă semne ani de zile. Așa că lumea îl ignoră. Și e depistat în urma unor analize de rutină când, de multe ori, a apucat deja să facă ravagii în organism. La fel e și cu trigliceridele.

Iar îngoșarea vaselor de sânge, diabetul sau hipertensiunea sunt doar câteva dintre consecințele nefaste, ce dau complicații precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. E drept că și moștenirea genetică are rolul ei, că există o sumedenie de variante de tratament, însă prevenția rămâne importantă. Iar printre metodele de prevenție se numără și evitarea consumului de alimente care cresc colesterolul și trigliceridele.

De ce avem nevoie de colesterol

Ei bine, potrivit specialiștilot, colesterolul este un element vital. El menține integritatea celulelor, reglează vâscozitatea sângelui. El sintetizează acizii biliari, ajută la metabolismul vitaminelor solubile în grăsimi, precum A, D, K și E. Intervine în sistemul imunitar și asupra producerii de hormoni ai glandelor suprarenale și sexuale.

Dar sunt două tipuri de colesterol: HDL sau lipoproteine cu densitate mare și LDL, așa-numitul colesterol „rău’. Acesta din urmă, odată ajuns la un nivel crescut, duce la accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare. Prin urmare, nu colesterolul în sine e vinovat, ci nivelurile lui crescute.

Când e rău?

Pentru ca rezultatul testelor să fie cu adevărat concludent, se iau în calcul mai mulți factori: sex, vârstă, tensiune, fumat, activitate fizică, boli cronice. Raportul dintre colesterolul bun și cel rău este important, la fel ca și trigliceridele.

Valoarea totală trebuie să fie sub 200 mg/dl, LDL mai mic de 100 mg/dl, HDL peste 45 mg/dl, iar trigliceridele nu vor depăși 200 mg/dl. Totuși, exită studii care au scos la iveală faptul că, vara, în mod inexplicabil, nivelul colesterolului e mai scăzut, iar toamna și iarna, ridicat. Iar acest lucru este mai evident la femei.

Un nivel al colesterolului total mai mare de 300 mg/dl la adulți și mai mare de 250 mg/dl la copii, unde valorile LDL sunt alarmante, depășind 160 mg/dl la copii și 190 mg/dl la adulți, poate indica o boală moștenită genetic. Așa este hipercolesterolemia familială. Aceasta predispune la apariția evenimentelor cardiovasculare premature, precum atacul de cord sau infarctul miocardic.

Ce este și ce face colesterolul

Deși extrem de periculos, nivelul ridicat al colesterolului în sânge nu este perceput ca potenţial pericol pentru sănătate. Și asta pentru că se produce tăcut, uneori în zeci de ani, până să dea vreun semn demn de atenția noastră. Așa se face că este depistat târziu, fie la controlul de rutină, fie când au apărut deja modificări ale arterelor ce au condus la boli severe sau complicaţii precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Dar ce este colesterolul ăsta de fapt? Chimia îl traduce printr-un sterol, un alcool organic din țesuturi, transportat în sânge. Acesta ajunge să se stabilească în principal la nivelul ficatului, măduvei spinării, creierului dar și la nivelul vaselor de sânge. El menține integritatea celulelor, reglează vâscozitatea sângelui, sintetizează acizii biliari, ajută la metabolismul vitaminelor solubile în grăsimi, precum A, D, K și E, intervine în sistemul imunitar și asupra producerii de hormoni ai glandelor suprarenale și sexuale.

Până nu demult, un nivel ridicat al colesterolului era asociat cu vârsta înaintată sau cu un număr considerabil de kilograme în plus. Or, în ultimii ani, tot mai multe persoane tinere, cu greutate corporală normală, se confruntă cu această problemă. Pe lângă stresul nostru cel de toate zilele, nici alimentația nu e străină de dezvoltarea colesterolului „rău’. Ba chiar îi este aliat de nădejde. Mai mult, fumatul și sedentarismul îi sunt părtași la distrugerea inimii, în timp. Specialiștii spun că principalii factori de risc cardiovascular sunt colesterolul, sedentarismul, fumatul, obezitatea, hipertensiunea și diabetul. Iar acestea pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos.

Ce sunt trigliceridele și când sunt periculoase

Dacă te preocupă acele alimente care cresc colesterolul și trigliceridele, trebuie să știi și cu cine ai de-a face. Căci trigliceridele sunt și ele un anumit tip de grăsimi. Și trăiesc în sânge. Iar organismul le folosește ca furnizori de energie. Drept urmare, și trigliceridele sunt vitale pentru buna funcționare a organismului. Dar, ca și în cazul colesterolului, dacă sunt în exces devin periculoase.

Valorile normale ale trigliceridelor trebuie să fie sub 150 mg/dL, ideal sub 100. Trigliceridele mari’ inseamna, de fapt, depasirea valorii optime de 150 mg/dL. Un nivel prea ridicat al trigliceridelor serice implică riscuri serioase pentru sănătate. Iar accidentul vascular cerebral (AVC) este unul dintre ele.

Când să iei măsuri

Din nefericire, valorile crescute ale grăsimilor din sânge nu dau semne specifice. Și sunt descoperite abia atunci când au apărut deja complicațiile. De obicei, un set de analize de rutină le poate evidenția. Pe buletinul de analize, triada colesterol LDL, colesterol HDL, trigliceride se regăsește adesea sub denumirea de profil lipidic.

Nivelul ridicat al trigliceridelor poate fi un semn pentru: diabet de tip 2, sindrom metabolic, hipotiroidism (nivel scăzut de hormoni tiroidieni), boli genetice rare. Numărul mare de trigliceride poartă numele medical de hipertrigliceridemie. Aceasta crește considerabil riscul de boli cardiovasculare, dacă nu este tratată.

O valoare de peste 200 mg/dl a trigliceridelor crește cu 25% riscul de deces din cauza unei patologii din sfera cardiovasculară. Mai multe studii arată că trigliceridele crescute contribuie și la apariția aterosclerozei. Deși nu fac parte din structura plăcilor de aterom depuse pe pereții vaselor de sânge, ele favorizează acumularea de grăsime depusă.

De ce cresc trigliceridele?

Înainte de a te gândi la alimente care cresc colesterolul și trigliceridele, trebuie să cunoști cauzele care au dus la apariția hipertrigliceridemiei. Pe lângă predispoziția genetică, kilogramele în plus sunt principalele vinovate. Și diabetul și bolile renale contribuie la rândul lor. Hipotiroidia și bolile autoimune precum lupusul eritematos ischemic nu sunt nici ele de ignorat. În al treilea trimestru de sarcină, concentrația de trigliceride din sânge se dublează în mod fiziologic. Unele medicamente, precum diureticele, betablocantele, contraceptivele orale ori glucocorticoizii contribuie și ele la creșterea trigliceridelor. Nu în ultimul rând, o dietă dezechilibrată, bogată în glucide simple și stropită din belșug cu alcool face mult rău.

Cum ne tratăm

În niciun caz „după ureche’! Specialiștii spun că principalii factori de risc cardiovascular sunt colesterolul, sedentarismul, fumatul, obezitatea, hipertensiunea și diabetul. Iar acestea pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată, minimum 30 minute de mișcare pe zi, renunțare la vicii.

Terapia cu medicamente este recomandată în cazul în care dieta, exercițiile fizice, precum și eforturile de slăbire nu au redus nivelurile de colesterol și trigliceride de-a lungul timpului. Tratamentul de bază este cel cu statine și ezetimibe.

Specialiştii ȋn sănătatea inimii recomandă ȋn primul rând consumul zilnic de legume şi fructe şi ȋnlocuirea grăsimilor saturate (de origine animală), cu „grăsimile bune’ (mono sau polinesaturate). Adăugaţi 30 de minute de activitate fizică zilnică şi nu uitaţi să nu fumaţi şi să vă feriţi de zonele ȋn care se fumează. Adaugaţi la aceasta un control anual la medicul dumneavoastră şi inima va funcţiona optim ani mulţi şi sănătoşi.

Alimente care cresc colesterolul și trigliceridele

Ne simţim atraşi exact de ceea ce nu trebuie, mai ales când vine vorba de mâncare. Alimentele cu un conţinut ridicat de grăsimi, în special de origine animală, „gâdilă’ papilele gustative. Produsele de patiserie sunt delicioase. Ce să mai spunem de prăjituri, biscuiţi, îngheţată, pâine albă?! Consumate zilnic, în cantităţi mai mari decât cele obişnuite, acestea pot duce, treptat, la creşterea colesterolului „rău’ și a trigliceridelor şi, implicit, la complicaţii grave. Așa se face că mai bine de jumătate dintre români suferă de diverse boli cauzate de acestea.

Unde greșim?

Vei spune că hrana de vară nu are cum să afecteze nivelul colesterolului. Că doar nu e nimeni atât de inconștient încât să mănânce prăjeli, grăsimi sau altele ca ele. Ei bine, e cazul să știi că până și o „ciocolățică’, o înghețată, o „fripturică’ la grătar sau o mână de sărățele sunt la fel de rele ca și cele pe care le eviți deja. Acum, nu spune nimeni să nu te înfrupți din bunătățile puse pe grătar. Însă, e de preferat să le alegi pe cele foarte slabe și, pe cât posibil, legumele.

Cum poate să facă rău o salată? Doar e recomandată peste tot în diete! Dacă e cu brânză grasă, cu cartofi, cu maioneză ori cine știe ce sos gras, atunci nu e bună! E ideală, dacă e preparată din verdețuri, crudități, eventual cu pește, stropită cu puțin ulei de măsline. Deși ai putea crede contrariul, alcoolul favorizează depunerea colesterolului pe vasele de sânge. Dacă erai convinsă că un banal cocteil e inofensiv, te înșeli! Alege apa plată, limonada, ceaiul, în locul altor băuturi. Te poți răcori cu un sorbet, cu adevărat „ușor’ și inofensiv, în locul unei înghețate pline de grăsimi și zaharuri. Apoi, îți poți potoli foamea sau pofta de ceva bun cu migdale, nuci, cereale, pește, fructe de mare, lactate degresate.

Alimente care cresc colesterolul și trigliceridele

Pentru a te încadra în limite normale, specialiştii recomandă să nu fie depăşită valoarea de 300 mg de grăsimi, pe zi. Însă, dacă ai deja colesterolul mărit, trebuie să reduci această cantitate la 150 – 200 mg pe zi. Foarte indicat este ca în meniul zilnic să predomine legumele, fructele. Iată care sunt acele alimente care cresc colesterolul și trigliceridele, care trebuie evitate:

Ouăle

Sunt consumate atât la micul dejun, cât şi în restul zilei, posibil ca o gustare. Dar și fără să le băgăm în seamă, în tot felul de aluaturi și produse procesate. Gălbenuşurile au cel mai mare nivel de colesterol comparativ cu orice alt aliment. Mai exact, 1234 mg la 100 grame. Un singur gălbenuş conţine aproximativ 210 mg de colesterol, iar un ou întreg 212 mg. În aceste condiţii, cea mai bună recomandare este consumul albuşurilor.

Ficatul

Este gustos, reprezintă o sursă importantă de fier, însă are un conţinut mare de colesterol. O porţie de 100 grame de ficat conţine 564 mg colesterol. În acelaşi timp, Foie Gras (pateul din ficat de raţă sau gâscă) conţine 255 mg sau 20 mg pe lingură.

Untul

Des folosit la micul dejun, pus pe pâine, la prepararea prăjiturilor sau în combinaţie cu legume, untul este un aliment pe care îl găsim aproape în orice frigider. Pachetul de 100 de grame conţine 215 mg colesterol, iar o lingură 30 mg.

Carnea procesată

Conţinutul de colesterol din cârnaţi, salam şi orice altă carne procesată depinde de cât de multă grăsime a fost adăugată în procesul de fabricare al produselor. Valoarea minimă ar fi de 158 mg pentru o cantitate de 100 grame de cărnaţi preparaţi preponderent cu carne slabă.

Brânzeturile grase

O sursă vegetală de proteine şi de calciu, brânza se potriveşte foarte bine cu aproape orice combinaie alimentară. Totuşi, grijă mare la consumul de brânzeturi cu un conţinut ridicat de grăsime, crema de brânză, Cedar, Port de salut (franţuzească), Fontina (italienească). Cel mai ridicar nivel de colesterol în are Port de salut, cu 123 mg colesterol pentru o porţie de 100 de grame.

Caviarul

Considerat o delicatesă, caviarul are, şi el, un conţinut însemnat de colesterol. Mai exact, 100 de grame de icre negre conţin 588 mg, iar o lingură 94 mg.

Legume bogate în amidon

Cartofii, mazărea, porumbul, fasolea uscată sunt pline de carbohidrați. Deși ar putea fi recomandate pentru o dietă sănătoasă, acestea contribuie la depunerea colesterolului pe vasele de sânge.

Zahărul și deserturile

Zahărul ar trebui să dispară din alimentația sănătoasă. La fel ca și sucurile carbogazoase. Dar cum acest lucru este aproape imposibil, ar trebui evitate pe cât se poate. Dulciurile interzise sunt toate cele preparate cu ouă: îngheţate, creme cu unt, frişcă, prăjituri cu fructe oleaginoase (arahide, nuci, alune), ciocolată şi cam toate deserturile concentrate. Totuşi, dacă ai poftă de dulce poţi să alegi (într-o cantitate mică) tarte de fructe, gelatine cu fructe, spume, orez cu lapte degresat. Fructele sunt de regulă permise, excepţie făcând: smochinele, curmalele, migdalele, nucile, alunele, arahidele, prunele şi bananele.

Ce să mănânci dacă ai colesterolul și trigliceridele mărite

O bună alimentaţie nu înseamnă să renunţi definitiv la grăsimi, ci doar să te orientezi spre cele sănătoase şi să ai grijă la cantitate.

Produse care scad colesterolul și trigliceridele

Peştele

Deși pare ciudat, peștele gras face minuni împotriva lipidelor din sânge. Și asta pentru că grăsimea lui conţine acizi graşi omega 3.

Uleiul de măsline

Conţine acizi graşi omega-3, care reglează nivelul de colesterol din sânge. Dar nici acesta nu trebuie consumat în exces! Maximum o linguriță pe zi este mai mult decât suficient.

Cerealele integrale

Sunt benefice datorită aportului de fibre, care au proprietatea de a prinde pe suprafaţa lor moleculele de colesterol din intestine.

Vinetele şi alte legume ce conţin vitamina C

Vitamina C menţine supleţea vaselor de sânge şi inhibă formarea plăcilor de aterom, care au în compoziţia lor colesterol.

Seminţele de in şi floarea soarelui

Conţin acid linoleic care reduce colesterolul.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: medicover.ro, HealthAliciousNess.com,

Citește și Ce este dieta 30-30-30, care a devenit virală pe Tik Tok