Animale care își schimbă culoarea iarna

Cuprins

1 De ce își schimbă culoarea unele vietăți
- 1.1 Maeștri ai „deghizărilor'
2 Animale care își schimbă culoarea iarna

Poate că aveai convingerea că numai cameleonul e capabil să-și modifice aspectul exterior la nevoie. Dar iată că, la fel ca și oamenii, există și alte vietăți pasionate de „haine' noi în anotimpul friguros. Și unele dintre ele sunt maestre în a-și adapta garderoba la sezonul de iarnă. Și se pare că modificarea culorii le salvează viața, dar le aduce și alte avantaje. Căci prin capacitatea de camuflare au reușit să-și evolueze speciile.

De ce își schimbă culoarea unele vietăți

Anumite creaturi, de la cameleon la sepie, își pot adapta coloritul la mediul înconjurător. Și asta pentru a se putea feri de prădători, pentru a-și intimida rivalii sau pentru a-și cuceri potențialii parteneri. În natură, capacitatea de camuflare este o șansă la supraviețuire. Căci vederea este unul dintre simțurile esențiale în regatul animalelor. Iar unele au reușit, în felul lor unic, să „fenteze' speciile pentru a-și spori șansele de supraviețuire sau forța dominatoare.

Pentru vietățile care trăiesc în medii care se schimbă radical între anotimpuri, este esențial să știe să-și schimbe coloritul. Ca să se poată pierde în peisaj, pe măsură ce zăpada acoperă ținuturile. Se pare că, în emisfera nordică, ar fi în jur de 20 de specii de păsări și mamifere care se albesc pur și simplu odată cu venirea iernii. Pe măsură ce zilele se scurtează, aceste animale primesc semnale de la anumiți hormoni, care le determină să îmbrace straie noi.

Dar vei avea surpriza să afli că sunt și vietăți care își adaptează ținuta periodic chiar și în adâncuri. Spre exemplu, creveții-cameleon își schimbă coloritul în funcție de specia de alge dominante prezente în anumite perioade din an. Așa se face că pot fi roșii sau verzi, în funcție de sezon. Pe de altă parte, păianjenii crab „vergea de aur' se camuflează în funcție de locul în care se află.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Andrew Tate, menționat în serialul Adolescence de pe Netflix: "E vorba de cultura celibatului involuntar. Este gunoiul lui Andrew Tate"/ Reacția lui a stârnit controverse

Maeștri ai „deghizărilor'

Cefalopodele, precum caracatițele, calmarii și sepia, sunt maeștri de necontestat ai schimbării rapide a culorii. Cromatoforii care conțin pigmenți sunt controlați direct de sistemul lor nervos central, după cum spune William Gilly, biolog la Stația Națională Hopkins de la Universitatea Stanford. La cameleoni, aceste celule își schimbă culoarea pe măsură ce pigmentul se mișcă în ele. Dar cefalopodele pot schimba de fapt forma celulelor, declanșând schimbări de culoare fulgerătoare.

Calamarul și sepia pot aprinde benzi de pigment ondulat pentru a semnala că sunt gata să se împerecheze, spune Gilly.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Andreea Bostănică și Abush, nepotul fostului președinte al Uzbekistanului, surprinși de paparazzi în timp ce se sărutau. Influencerița era însoțită și de mama ei

Gândacii din America Centrală – insecte netede, în formă de ou, cu o lățime aproximativ cât cea a unei radiere de creion – au o cochilie transparentă. Aceasta adăpostește straturi subțiri, stivuite de plăci gravate cu caneluri extrem de mici.

Gândacul poate umple aceste șanțuri cu fluid roșu care face plăcile să pară perfect netede. Iar acestea devin reflectorizante, luând o nuanță aurie metalică. Dar dacă este agitat sau se împerechează, își scurge rapid lichidul din șanțuri, demontând iluzia optică. Și se pigmentează în roșu aprins.

Animale care își schimbă culoarea iarna

Camuflajul este un factor evolutiv. Oamenii de știință cred că dacă numai scopul de a se ascunde de prădători ar fi singurul avantaj, mult mai mulți locuitori ai teritoriilor înzăpezite ar fi albi. Dar nu este cazul. De fapt, majoritatea animalelor arctice nu își schimbă deloc culoarea.

De altfel, nici măcar speciile strâns înrudite cu cele care o fac. Una dintre teoriile vehiculate este că o haină albă poate avea proprietăți izolante mai bune Și asta pentru că melanina, substanța responsabilă pentru pigmentarea blănii, este absentă din blana albă, lăsând goluri de aer în firul de păr. Și acele animale care își schimbă culoarea iarna sunt cu adevărat spectaculoase.

Lagopus sau ptarmigan

Lagopus este un gen de păsări din subfamilia cocoșilor, găinilor și fazanilor, cunoscută în mod obișnuit sub numele de ptarmigan. Genul conține patru specii vii cu numeroase subspecii descrise, toate trăind în zone de tundră sau de munte. Ptarmiganul de stâncă, poate fi întâlnit în nordul îndepărtat al Eurasiei și al Americii de Nord. Iar vara are un penaj maroniu.

Pe măsură ce toamna avansează, ptarmiganul începe să-și schimbe veșmintele. Pene noi, de un alb pur, le înlocuiesc pe cele în tonuri pământii. Când iarna își intră în drepturi pe deplin, pasărea este albă ca zăpada. Iar asta îi permite să evite să fie detectată de către prădători în habitatul său arctic.

Toate cele trei specii de ptarmigan își schimbă penajul maro festonat cu pene albe. Primăvara și toamna, penajul lor este pestriț. Ptarmiganul cu coadă albă (Lagopus leucura) devine în întregime alb, în timp ce periganul de salcie (L. lagopus) și periganul de stâncă (L. muta) păstrează câteva pene negre în coadă.

Ptarmiganii au chiar și capacitatea de a se „încălța' cu „cizme' albe, care să se asorteze ținutei de iarnă. Învelișul pufos pentru picioare îi ajută să și pășească ușor prin zăpadă. Bulele de aer din penele lor de iarnă împrăștie lumina, făcându-le să pară mai strălucitoare decât alte păsări albe.

Mustela sau Nevăstuica

Trei dintre speciile din familia Mustelidae își schimbă garderoba în alb imaculat pentru iarnă. Nevăstuica (Mustela nivalis), nevăstuica cu coadă lungă (Mustela frenata) și hermina (Mustela erminea) sunt cunoscute pentru acest obicei. De altfel, cea mai cunoscută dintre ele este hermina, al cărei nume i-a fost dat după blana de iarnă, care este albă, cu excepția vârfului cozii colorat în negru.

Pe vremuri, blana de iarnă a herminei era utilizată pentru confecționarea robelor regale și ale clericilor. În general, nevăstuicile care trăiesc în climatele sudice nu-și schimbă culoarea blănii. Iar în lunile calde, sunt maronii, cu zona burții bej sau crem. Totuși, rubedeniile lor nordice se schimbă cu precădere iarna. În perioadele de tranziție între anotimpuri, unele nevăstuici își schimbă doar parțial culoarea. Și capătă pete interesante albe și maronii.

Foarte interesant este faptul că nevăstuicile care își schimbă culoarea par să facă asta indiferent de temperatura de afară sau de localizare. Iar asta demonstrează că de fapt se adaptează la lumină ca semnal pentru „îmbrăcarea' hainelor noi. Veșmintele albe le ajută să se camufleze în zăpadă, ușurându-le vânătoarea de mamifere și păsări mici.

Iepurele sălbatic

Mai multe specii de iepuri sălbatici, inclusiv iepurele polar (Lepus arcticus), iepurele de munte (Lepus timidus) și iepurele de zăpadă (Lepus americanus) își schimbă culoarea în anotimpul geros. Și își iau haine imaculate. Se crede că schimbarea culorii se datorează pe de o parte cantității de lumină naturală a zilei. Pe măsură ce zilele se scurtează, receptorii din retină transmit această informație către creierul iepurelui. Astfel, începe înlocuirea blănii maronii cu cea albă, pornind de la extremități.

Un studiu științific a demonstrat că încălzirea globală poate fi un pericol major pentru capacitatea de supraviețuire a acestor specii. Odată cu reducerea stratului de zăpadă, fenomenul climatic poate transmite vietăților semnale false cu privire la momentul în care acestea trebuie să-și schimbe culoarea. Astfel, se pot trezi complet albe în peisaje pământii.

Caribuul Peary

Cunoscut științific sub numele Rangifer tarandus pearyi, este o subspecie de caribu, care trăiește în insulele arctice înalte Nunavut și Teritoriile de Nord-Vest din Canada. Sunt cei mai mici dintre caribuii nord-americani, femelele cântărind în medie 60 kg, iar masculii 110 kg. În lungime, femelele au în medie 1,4 m, iar masculii 1,7 m.

Acest tip de caribu își schimbă hainele argintii de vară în unele albe de iarnă. De altfel, sunt unica specie de caribu care fac o asemenea schimbare. Celelalte rămân maronii sau gri-argintii pe tot parcursul anului. Chiar dacă e posibil să le mai apară și ceva pete albicioase în sezonul de iarnă.

Lemingul gulerat

Specia din care face parte se numește Dicrostonyx și include un număr nedefinit de subspecii. Este vorba despre rozătoare de mici dimensiuni, cu o lungime de cel mult 14 cm și o greutate de 25-35 de grame. În vreme ce lemingii în general nu-și schimbă culoarea și sunt gri-cenușii sau maronii, lemingul gulerat sau arctic devine alb sau gri-deschis iarna.

Este o strategie de camuflare, dat fiind că, din cauza dimensiunilor reduse, poate fi o pradă ușoară pentru sălbăticiunile mai mari și mai puternice. Interesant este că aceștia își petrec cea mai mare a timpului sub stratul gros de zăpadă. Așa că strategia lor de camuflare nu prea își are rostul.

În plus, le cresc și niște gheruțe specifice de iarnă, niște adevărate extensii ale lăbuțelor. Acestea au scopul de a le ușura săpatul pentru a-și construi cuiburi. Mai mult, îi ajută să se cațere pe sălciile arctice, de unde își pot procura hrană. Pe vremuri, eschimoșii le foloseau blănița pentru a-și confecționa ornamente pentru haine.

Leopardul de zăpadă

Este o specie pe cale de dispariție, extrem de bine adaptată la mediul său natural. Blana cu pete îi conferă o camuflare eficientă, făcându-l aproape invizibil în habitatul său obișnuit din zonele muntoase din Asia Centrală. Pe timpul verii, pelajul leopardului de zăpadă prezintă diverse nuanțe de maro și pete de culoare închisă. În schimb, iarna, „haina' acestei elegante feline se transformă într-un alb imaculat cu pete mai întunecate, facilitându-i integrarea perfectă în peisajul hibernal.

Hamsterul siberian

Este probabil unicul dintre acele animale care își schimbă culoarea iarna ce poate fi ținut ca animal de companie. Hamsterul siberian sau Dzhungarian (Phodopus sungorus), adesea comercializat sub numele de „albul iernii', își schimbă culoarea din argintiul specific șinșilei în alb imaculat. Iar asta se întâmplă chiar și numai dacă este ținut într-o încăpere în care primește multă lumină naturală. Se pare că temperatura nu are nimic de-a face cu schimbarea culorii blăniței acestui rozător simpatic.

Vulpea polară

Au fost vremuri în care, și pe la noi, din garderobele doamnelor nu puteau lipsi acele gulere spectaculoase din cozi de vulpi polare, albe sau argintii. Or, vulpile polare (Vulpes lagopus) sunt, în general, gri-maronii pe timpul verii și de un alb înghețat iarna. În mod bizar, populațiile de vulpi din Alaska și Canada sunt gri-închis cu tentă albăstruie și se decolorează foarte puțin pe timpul iernii.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: britannica.com, nationalgeographic.com,

Citește și De ce se sperie câinii de petarde și artificii

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News