Boboteaza 2024 – tradiții și obiceiuri la români

Încă din prima zi, prima lună din an e încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții. Iar oamenii le respectă cu sfințenie. Căci cred că astfel vor avea parte de sănătate, de un an prosper, plin de realizări. „Sânvăsâi’-ul, Boboteaza 2024 și Sfântul Ioan încheie, în mod obișnuit, ciclul sărbătorilor de iarnă.

Obiceiuri în luna lui Gerar

În calendarul popular, prima lună din an poartă numele de Gerar. Și, potrivit tradiției, pe lângă Boboteaza 2024, există și alte momente importante, la început de an, ce trebuie respectate ca atare.

Teodosie protejează gravidele

Așa este ziua Cuviosului Teodosie cel Mare, protector al naşterilor, prăznuit pe 11 ianuarie. Femeile care își doresc copii sănătoși și naștere ușoară țin sărbătoarea cu sfințenie. La fel și restul oamenilor care vor să fie apărați de cutremure, arsuri, ciumă, vise rele și năluci.

Circovii aduc pagube dacă nu sunt respectați

La loc de cinste se află Circovii de iarnă, celebrați cu fast, vreme de trei zile, între 15 și 17 ianuarie. Se spune despre Circovii aceștia că ar fi răspunzători pentru stârnirea furtunilor năprasnice, a viscolului, vârtejurilor, trăsnetelor și a altor fenomene naturale distrugătoare și aducătoare de pagube. Acum se crede că ar fi miezul iernii pastorale, care începe la Sâmedru și se încheie la Sângiorz. Circovilor le urmează Atanasiile, între 16-17 ale lui Gerar, care se țin pentru sănătate și, mai ales, spre binele copiilor.

Sfântul Petru ține cheile Raiului

De ziua Sfântului Petru, pe 16 ianuarie, e un moment foarte important, în special din punct de vedere religios. Totuși, superstițiile întrec cu mult simbolurile creștine. Se spune că cei care țin sărbătoarea sunt păziți de rele, de junghiuri și boli și că vor merge direct în Rai, când va fi să treacă la cele veșnice. Cine lucrează se îmbolnăvește și riscă să se stingă până la finele anului. Femeile țin această zi pentru a feri copiii de răceală, de bube și de boli.

Unii respectă ziua lui Sânpetru pentru a fi feriți de închisoare. Cum Sfântul Petru e patronul lupilor, se spune că nu e bine să dai gunoiul afară din casă de ziua lui, ca să nu atace lupii animalele domestice și să nu se asuprească dușmanii asupra căminului. Se mai crede în popor că Sfântul Petru vine pe la fiecare animal și îl întreabă cum este îngrijit de stapân. Dacă animalul e nemulțumit, sfântul îl ia. Oamenii trebuie să petreacă în această zi, să mănânce și să bea, mai puțin ciobanii, care nu au voie să guste din bucate decât numai după asfințit. Se fac pomeni. Nu e bine să te piepteni, să arunci cenușă, să împrumuți, să coși sau să tricotezi. Se mai spune că cine nu mănâncă placinte în această zi se va rătăci în călătorii.

Antonie cel Mare alungă duhurile rele

Pe 17 ianuarie, e sărbătoarea Cuviosului Antonie cel Mare, făcător de minuni și vindecător de boli. Ziua lui se ține pentru protejarea împotriva duhurilor rele, farmecelor, bolilor, loviturilor și arsurilor.

Atanasiile apără de boli

În ziua următoare, pe 18, credincioșii îi sărbătoresc pe Sfinții Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei. Ziua mai este cunoscută și ca Atanasia Ciumelor și este respectată cu sfințenie în popor, fiind considerată scut împotriva ciumei, a infirmităților, amețelilor și loviturilor de tot felul. Se fac colaci, turte cu unt, pâinici cu zahăr și se dau de pomană cu colivă.

Eftimie cel Mare se ține de sănătate

Cine vrea să aibă livezi roditoare, să nu sufere de friguri, de pagube și de primejdii trebuie să țină sărbătoarea Sfântului Eftimie cel Mare, pe 20 ale lunii. Bărbații trebuie să-i respecte ziua, ca să fie sănătoși.

Filipii de iarnă vin cu spor

Pe 25, încep Filipii de iarnă, cu ziua Sfântului Grigorie Teologul, protectorul văduvelor. Se serbează cu fast pentru a avea spor la lucru, pentru a fi feriți de boli, de înec, de pagube. Nu se coase, nu se fac treburi casnice și nu se dă nimic din casă. Fetele așteaptă cu nerăbdare ziua Sfântului Ioan Hristonomul, pe 27, căci dacă respectă cum se cuvine această zi vor avea parte de noroc. Pentru sporul casei și pentru a fi feriți de infirmitate, oamenii țin jumătate din ziua de 31, a Filipului Șchiop.

Teclele aduc bucurie

Pe 30, e zi mare. Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grogore Teologul și Ioan Gură de Aur este știută în popor și drept Trisfețitele sau Teclele. Fetele care o țin vor avea parte de fericire și restul credincioșilor vor fi feriți de orbire și vor avea spor la muncă. Acum se împarte colivă pentru morții care s-au stins din viață neîmpărtășiți. Dacă e geroasă această zi, vara va fi caldă și dacă, dimpotrivă, va fi zi caldă, primăvara va fi friguroasă.

Ce înseamnă Boboteaza 2024

Cea mai însemnată sărbătoare din câşlegile de iarnă, după Sfântul Vasile, este Botezul Domnului sau Boboteaza, celebrată la fiecare început de an, pe 6 ianuarie. Sărbătoarea Botezului Domnului înseamnă sfinţirea apelor, a întregii creaţii, după cum Iisus Hristos s-a coborât în râul Iordan pentru a fi botezat. Este momentul în care credincioșii se bucură să primească Agheazma Mare.

Dincolo de obiceiurile populare, semnificaţia principală a Bobotezei rămâne una religioasă. Este un prilej de a încerca să ne luminăm sufletele. Iar troparul Bobotezei ne amintește: În Iordan, botezându-te, Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat, că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te, şi Duhul a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie!’.

Chiralesaaa!’ anunță Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este o zi importantă pentru credincioși, respectată prin post. Reprezintă jertfa de dinaintea primirii apei sfințite. Acum, parohii umblă din casă în casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc agheazmă peste toate acareturile. Venirea preotului este anunţată zgomotos de copii cu expresia Chiralesaaa!’. Aceasta vine de la Kirie Eleison, adică „Doamne miluieşte!’. Se spune că astfel oamenii capătă putere, relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei. Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi.

Potrivit Sfintei Evanghelii, Iisus a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii’. Şi, ieşind Iisus din apa Iordanului, cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel. Şi glas din ceruri zicea: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit’. Din punct de vedere bisericesc, sărbătoarea Bobotezei este foarte veche, cu origini în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează nu se săvârşeşte în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână. În curţile bisericilor se amenajează cruci din gheaţă, simbolurile acestei sărbători. Acum este momentul din an în care credincioşii primesc Agheazma Mare, cu puteri deosebite, care vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul.

Cine a fost Ioan Botezătorul

Sfânta Scriptură vorbeşte despre Ioan Botezătorul ca fiind Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El propovăduia venirea Acestuia, îndemnându-i pe iudei la pocăinţă. Considerându-l prooroc, locuitorii din Ierusalim se strângeau în jurul lui pentru a fi botezaţi de el în Iordan. Ioan le cerea să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, spunându-le ca el îi botează doar cu apă, dar Cel ce va veni dupa el, adică Iisus, îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Vestind venirea Mântuitorului, Ioan spunea că Acela este mult mai mare şi mai puternic decât el. Chiar și în zilele noastre continuă controversele cercetătorilor asupra puterilor sale, considerate uneori ca fiind chiar mai mare decât cele ale Mântuitorului.

Părți din sfintele sale moaște se găsesc la Bisericile Neo Phaleron, din Pireu, Grecia, Sfântul Macarie din Alexandria, Egipt, la Catedrala din Amiens, Franţa, Muzeul Benaki, din Atena, Muzeul Topkapi, din Istanbul, Moscheea Umayyazilor, din Damasc, Mănăstirea Cetinje, din Muntenegru și, la noi în țară, în județul Constanța, localitatea Lipnița, la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul. În 2010, au fost descoperite părți din rămășițele pământești ale Sfântului Ioan pe Insula Sfântul Ioan de pe coasta bulgară a Mării Negre, lângă stațiunea Sozopol. Acestea sălășluiesc acum în Biserica Sfântul Gheorghe din Sozopol.

Cum se ține Boboteaza 2024 și în ceilalți ani

Totul începe din Ajun

În Ajunul Bobotezei, preotul umblă din casă în casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc agheazmă peste toate acareturile gospodăriei. Venirea preotului este anunţată zgomotos de un grup de copii care strigă tare Chiralesaaa!’. Există credinţa că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere. Toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei.

Copiii primesc nuci, mere sau bani, în timp ce în casa cea mare’, fiecare gospodină pregăteşte bucate de post: prune sau pere uscate fierte, bob, colivă, salată de fasole. Preotul primeşte un fuior de cânepă, un colac şi bani. Din fuior părintele este obligat să facă funia la clopot, precum şi cea pentru gropar, cu care se lasă sicriul în groapă.

Se spune că din fuior Maica Domnului va face o plasă pe care o trece de trei ori prin iad, salvând sufletele care se agaţă de ea. Cu acest prilej se mai pune şi câte o cruce mică, cu un fir roşu şi busuioc, în locurile unde se adapă vitele. Cei ce au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi.

Semne bune, de belşug

Încă se mai păstrează, la ţară, o serie de obiceiuri menite să atragă norocul, belșugul și sănătatea, legate strict de Bobotează. Iată ce se face:

-Ca să fie iubite, fetele trebuie să-și pună șiragurile de mărgele pe prag, așa încât, la sosirea cu Botezul, preotul să pășească peste ele. Bine ar fi să reușească să fure o mlădiță de busuioc din mănunchiul cu care aghezmuiește preotul, pentru ca apoi să o pună sub pernă și să viseze ursitul.

-Băieții care vor să-și afle ursita trebuie să țină post negru în Ajun.

-De la Anul Nou la Bobotează nu ai voie să faci baie, căci apele nu sunt sfințite. Nici rufe nu ai voie să speli.

-Însă neapărat trebuie să mănânci piftie cu usturoi, grâu fiert și să bei vin roșu.

-Se spune că Boboteaza e dricul iernii, care crapă gerul şi pune iarna pe fugă. Dacă plouă la Bobotează, va fi iarna lungă, iar dacă e vreme frumoasă, se anunță o vară splendidă. Dacă bate crivăţul e semn că vor fi roade bogate, iar de curge din streaşină se va face vin bun.

-În Ajun, nu trebuie să te cerți cu soțul, ca să nu ai probleme în familie tot anul. Și nu ai voie nici să-ți bați copiii, ca să nu le iasă bube. Nu da nimic cu împrumut, căci risipești belșugul și sporul casei.

Ionii trebuie udați

Data de 7 ianuarie aduce multă bucurie în casele românilor. Căci nu e familie în care să nu fie vreun Ion de sărbătorit. Este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi. Un număr impresionant de creștini au primit, la botez, numele de Ion sau Ioan. Este poate cel mai răspândit prenume neaoș. De aceea, pe 7 ianuarie, în România, petrecerile se țin lanț. În regiunea Sibiului, se mai păstrează încă un obicei vechi, numit Udatul Ionilor' .

Ritualul constă într-un botez simbolic al celor ce poartă numele de Ion. Aceștia poartă cu ei steaguri specifice și sunt duși la râu cu care gătite cu crenguțe de brad, trase de boi împodobiți în straie colorate de sărbătoare. Ionii sunt purtați în brațe de săteni până în apa râului, ca să se spele de rele și să aibă parte de un an îmbelșugat. Apoi, se încing hore tradiționale, se țin ospățuri și se cinstesc toți cei ce au luat parte la eveniment.

Tot în același spirit de sărbătoare, este și obiceiul Iordănitului. Flăcăii peste 15 ani devin, pentru o zi, Iordănitori. Ca să poată intra în ceata de flăcăi, trebuie să fi fost perfect sănătoși în anul trecut. Iordănitorii, conduși de cel mai vrednic dintre flăcăi, iau de la preot un vas cu aghiazmă de la Bobotează și îi stropesc pe cei întâlniți în cale, urându-le toate cele bune.

La Sântion, femeile joacă „Țonțoroiul’

În popor i se mai spune „cumetria femeilor’. În vreme ce creştinătatea îl cinsteşte pe Sfântul Ioan, femeilor le arde să joace „Ţonţoroiul’. E ziua lor, în popor. Dar sărbătoarea nu e chiar atât de fericită cum pare. I se mai spune „Ziua femeilor’, „Ziua babelor’, „Cumetria’ sau „Țonțoroiul’ femeilor. Și se traduce prin petreceri pe cinste, exclusiv între muieri, la care bărbații nu au acces.

Pe vremuri, evenimentul marca integrarea în comunitate a tinerelor căsătorite, printr-un botez simbolic cu apă din fântână. Mai există și o practică, total greşită din punct de vedere religios, de a se boteza, în ziua de Sfântul Ioan, copiii nebotezați, avortaţi, morţi înainte sau imediat după naștere. De unde și denumirea de cumetrie a petrecerii.

Sursa foto: 123rf.com

Citește și Rugăciunea făcătoare de minuni care se spune în Ajunul Bobotezei