Echinocțiul de primăvară 2022. Când are loc și ce înseamnă

Când este echinocțiul de primăvară 2022

Prima zi de primăvară va avea loc duminică, 20 martie 2022, la ora 11:33 a.m. pentru cei din emisfera nordică, marcată de sosirea echinocțiului vernal (de primăvară).

În mod tradițional, sărbătorim prima zi de primăvară pe 21 martie, dar atât astronomii, cât și producătorii de calendare spun acum că sezonul de primăvară începe pe 20 martie. În 2020, primăvara a căzut pe 19 martie, cea mai timpurie primă zi de primăvară din ultimii 124 de ani.

Indiferent de ceea ce face vremea afară, echinocțiul marchează începutul oficial al sezonului de primăvară.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Adriana Bahmuțeanu deschide succesiunea lui Silviu Prigoană și îl așteaptă pe Honorius Prigoană în sala de judecată: „Mă voi ocupa să aflu care este miza lor financiară. Este vorba despre bani, nu despre sentimente fraterne...”

Ce înseamnă echinocțiul de primăvară (vernal)?

Vernal se traduce prin „nou” și „proaspăt”, iar echinocțiul derivă din latinescul aequus (egal) și nox (noapte).

Deci, ce înseamnă asta? În esență, orele noastre de lumină naturală – perioada de timp din fiecare zi între răsăritul și apusul soarelui – au crescut ușor mai mult în fiecare zi de la solstițiul de iarnă din decembrie, care este cea mai scurtă zi din an (cel puțin din punct de vedere al luminii).

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată Cristina Maria, soția lui Nicolae Ciucă, și ce spune despre căsnicia cu liderul PNL: „E prima mea apariție publică. Suntem obișnuiți să fim departe unul de altul…”

Cine au fost Sfinţii Constantin şi Elena. Tradiții și obiceiuri pentru ziua de 21 Mai

Chiar dacă știm că, după 21 decembrie, zilele încep să se lungească în mod constant, în cele trei luni care preced primăvara vedem mai mult întuneric decât lumină pe parcursul unei zile. Echinocțiul de primăvară marchează punctul de cotitură în care lumina zilei începe să câștige în fața întunericului.

Ziua și noaptea, egale

În acest moment, razele directe ale Soarelui strălucesc pe ecuator producând efectul de zi și noapte egale (cu câteva minute în plus sau în minus, vezi mai jos). După echinocțiul de primăvară, razele directe ale Soarelui migrează spre nordul Ecuatorului (cu orele de zi din ce în ce mai lungi) până când ajung în cele din urmă la Tropicul Racului (latitudine de 23,5 grade nord).

Migrația razelor directe ale Soarelui se oprește în acea zi; până aici se va ajunge la nord. Noi numim acest moment solstițiul de vară (solstițiul este o suspendare a migrației razelor directe ale Soarelui). Este cea mai lungă zi din an în ceea ce privește numărul de ore de lumină naturală.

După solstițiul de vară, razele directe continuă să se îndrepte spre sud, iar zilele încep să se scurteze. Va mai dura încă trei luni, până la echinocțiul de toamnă, pentru ca perioadele de lumină naturală și de întuneric să ajungă din nou la echilibru.

În cele din urmă, razele ajung la Tropicul Capricornului (latitudine de 23,5 grade sud) în ziua solstițiului de iarnă și întregul ciclu începe din nou!

Durata zilei față de cea a nopții

O întrebare care gravitează în jurul echinocțiului de primăvară se referă la durata zilei față de cea a nopții. Am fost învățați că, în primele zile de primăvară și toamnă, ziua și noaptea sunt egale cu exact 12 ore în întreaga lume.

Totuși, dacă verifici paginile de calendar, vei constata că nu este așa. De fapt, în zilele echinocțiului de primăvară și de toamnă, durata zilei este de fapt mai mare decât cea a întunericului cu câteva minute.

Motivul pentru care se întâmplă acest lucru poate fi atribuit atmosferei noastre. Dacă Pământul ar fi o planetă care nu ar avea atmosferă, atunci da, în zilele de echinocțiu, durata zilei și a nopții ar fi exact egală.

Cu toate acestea, atmosfera noastră acționează ca o lentilă și își refractă (îndoaie) lumina deasupra marginii orizontului. Altfel spus, atunci când privești Soarele, fie că răsare deasupra orizontului la răsărit, fie că coboară sub orizont la apus, privești o iluzie – Soarele nu este cu adevărat acolo, ci deja sub orizont.

Ca urmare, ajungem să vedem Soarele cu câteva minute înainte ca discul său să răsară și cu câteva minute după ce a apus. Astfel, datorită refracției atmosferice, durata luminii zilei într-o anumită zi este mărită cu aproximativ șase sau șapte minute.

De ce se schimbă prima zi de primăvară?

Există câteva motive pentru care datele sezoniere pot varia de la un an la altul.

Un an nu este un număr par de zile și nici anotimpurile nu sunt egale.

Orbita eliptică a Pământului își schimbă orientarea (înclinație), ceea ce face ca axa sa să se îndrepte în mod constant într-o direcție diferită, numită precesie.

Deoarece anotimpurile sunt definite ca începând la intervale stricte de 90 de grade, aceste schimbări de poziție afectează timpul în care Pământul ajunge în fiecare locație de 90 de grade pe orbita sa în jurul Soarelui.

În al doilea rând, atracția gravitațională exercitată de celelalte planete afectează, de asemenea, poziția Pământului pe orbita sa.

Află și când se trece la ora de vară în 2022.

Primăvara este din ce în ce mai scurtă?

Lungimile actuale ale anotimpurilor pentru emisfera nordică sunt (aproximativ):

Vara – 93,641 zile

Toamna – 89,834 zile

Iarna – 88,994 zile

Primăvara – 92,771 zile

Sezoanele calde, primăvara și vara, combinate, sunt cu 7,584 zile mai lungi decât sezoanele mai reci, toamna și iarna (o veste bună pentru fanii vremii calde!).

Când pică Paștele în 2022

Cu toate acestea, primăvara este în prezent redusă cu aproximativ un minut pe an, iar iarna cu aproximativ o jumătate de minut pe an. Vara câștigă minutul pierdut de la primăvară, iar toamna câștigă jumătatea de minut pierdută de la iarnă.

Iarna este cel mai scurt anotimp astronomic și, având în vedere că durata sa sezonieră continuă să scadă, se preconizează că va atinge valoarea sa minimă – 88,71 zile – în jurul anului 3500.

De ce? Totul se întoarce din nou la orbita eliptică a Pământului. La începutul lunii ianuarie ne aflăm cu 3,1 milioane de mile mai aproape de Soare (numit periheliu), comparativ cu începutul lunii iulie, când suntem cel mai departe (numit afeliu).

Zodie iulie. Ce zodie ești dacă te-ai născut în iulie

Și cu cât un corp ceresc este mai aproape de Soare, cu atât mai repede trebuie să se deplaseze pe orbita sa – gravitația insistă asupra acestui lucru, aceasta este o lege fundamentală, naturală.

Asta înseamnă că în timpul lunilor reci, când suntem cel mai aproape de Soare, ne deplasăm cel mai rapid pe orbita noastră în spațiu. În iulie, când suntem mai departe de Soare, ne deplasăm mai încet.

Sursa foto: Shutterstock.com

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News