Când e solstițiul de iarnă 2023 e interesant de știut. Căci este începutul iernii astronomice și cea mai scurtă zi din an. Iar tradițiile și obiceiurile din preajma sărbătorilor mult așteptate sunt în strânsă legătură cu acest eveniment astronomic. Așadar, iată ce trebuie să știi despre când e solstițiul de iarnă 2023.
Cuprins
De ce este imprtant să știi când e solstițiul de iarnă 2023? Ei bine, în fiecare an, iarna meteorologică sosește la 1 decembrie. Dar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. Și de el sunt legate tradiții străvechi, de mii de ani. Chiar și pe la noi se păstrează încă obiceiuri din perioada precreștină. Și se respectă când e solstițiul de iarnă 2023 și nu numai.
Cuprins
Ce se întâmplă când e solstițiul de iarnă 2023
Solstițiul de iarnă are legătură cu mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească. Este consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. Axa polilor Pământului își păstrează oarecum direcția fixă în spațiu. Și este înclinată cu 66° 33 față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge, în decurs de un an, cercul sferei cerești numit „ecliptică’. Înclinarea acestuia față de ecuatorul ceresc este de 23° 27.
La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27 sud față de ecuator. Și își efectuează mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului’. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27 la sud de punctul cardinal est. Și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, el urcă’ – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Când e solstițiul de iarnă 2023
De ce e ziua cea mai scurtă din an când e solstițiul de iarnă 2023? Ei bine, potrivit celor menționate anterior, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute. Iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător. În acest an, data când e solstițiul de iarnă 2023 este vineri, 22 decembrie, la ora 5:27. Iar sezonul astronomic de iarnă urmează să se încheie miercuri, 20 martie 2024. Totuși, în 2024, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, la ora 11:21.
Drept urmare, pe 22 decembrie, intrăm în iarna astronomică. Începând cu această dată, zilele vor deveni mai lungi, cu mai multe minute de lumină în fiecare zi, până în prima zi de vară. Ca urmare, soarele va apărea din ce în ce mai devreme și va apune din ce în ce mai târziu.
Ce reprezintă solstițiul de iarnă pentru oameni
Dar ce înseamnă „solstițiu’? Denumirea provine din cuvintele latine „sol’ și „sister’, care înseamnă „soare’ și „a sta pe loc’. Deci, solstițiul se referă la ziua în care soarele ar sta nemișcat.
Cultul soarelui caracterizează majoritatea popoarelor. Iar momentul solstițiului este foarte important pentru oameni, din cele mai vechi timpuri. Soarele este element sacru. Așa că multe dintre credințe, sărbători, obiceiuri și superstiții sunt legate strâns de acest eveniment. Ziua solstițiului de iarnă marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an. Încă din timpuri preistorice, solstițiul de iarnă a jucat un rol important în tradițiile oamenilor și este sărbătorit și astăzi pe tot globul.
Triburile și comunitățile străvechi din emisfera nordică au asociat iarna cu moartea recoltelor. Iar oamenii suportau greu vremea rece. Așa că, în lipsa informațiilor științifice, au atribuit acestui moment din an tot felul de mituri și superstiții. Astfel unele culturi considerau Soarele drept figură feminină. Arabii preislamici din sud o numeau Atthar. Iar mesopotmienii credeau că e Regina Cerului, Arunna. Vikingii o cunoșteau drept Sol, iar inuiții o numeau Sora Soarelui.
Nordicii credeau că solstițiul de iarnă marchează momentul în care zeițele lor vor naște. Și vor aduce mai multă lumină pe Pământ. Așadar, au numit acest moment „noaptea mamei’. O legendă finlandeză spune că zeița din nordul Louhi ar răpi luna și soarele. Și le-ar ține captive în interiorul unui munte. Iar asta cauzează apariția zilelor reci și întunecate ale iernii. Pe de altă parte, scoțienii consideră solstițiul de iarnă „Grian-stad Geamhraidh’, adică „iarna oprită de soare’. O zeiță rea, care aduce frigul iernii, ar dispărea numai dacă scoțienii îi sculptează chipul într-un buștean de lemn și îl ard.
Cum se sărbătorește în lume
Solstițiul de iarnă este una dintre cele mai importante zile din calendar. Și se omagiază acum noaptea lungă și întunecată, care marchează punctul de cotitură al călătoriei soarelui înapoi la noi. În Europa, oamenii se adună la monumente antice, atent aliniate cu mișcările soarelui. Iar cele mai frecventate sunt Stonehenge, în Anglia și Newgrange, în Irlanda. În timp ce Newgrange indică răsăritul solstițiului de iarnă, Stonehenge marchează apusul solstițiului de iarnă.
Comunitățile cu ascendență persană marchează ziua cu festivalul Yalda. Acesta sărbătorește victoria luminii asupra întunericului și ziua de naștere a zeului soarelui Mithra. La solstițiul de iarnă, familiile se întâlnesc și stau treze noaptea pentru a primi împreună soarele dimineții. Apoi sărbătoresc, după cum spun cei de la standard.uk.
În China, festivalul Dongzhi celebrează sosirea iernii. Se crede că a început ca un festival de sfârșit de recoltă în vremuri străvechi. Atunci când fermierii se întorceau de pe câmp pentru a se bucura de roadele muncii lor alături de cei dragi. Festivalul este cunoscut pentru meniul său special dar și pentru familiile care își dedică timp venerării strămoșilor. Meniul constă în vin de orez, găluște, orez cu ghimbir, carne prăjită și multe alte bunătăți.
Obiceiuri românești la solstițiul de iarnă
Spre finele anului, tezaurul tradiţiilor se îmbogăţeşte treptat. Pe lângă obiceiurile religioase, se respectă cu sfințenie şi multe superstiţii. Mai ales că se crede că sunt aducătoare de bine. Febra pregătirilor pentru Sfintele Sărbători, emoţiile stârnite de cerinţele Postului, strălucirea care îmbracă totul în jur creează o atmosferă inconfundabilă. Iar în acest decor sunt la loc de cinste credinţe păstrate din generaţie în generaţie, care au prea puţin de-a face cu semnificaţiile religioase ale evenimentelor de sfârşit de an.
Te-ai întrebat vreodată de ce s-a păstrat obiceiul petrecerii în familie, cu cât mai mulţi invitaţi, în această perioadă din an? În vremuri străvechi, iernile însemnau căderi masive de zăpadă. Gerul era ger şi posibilităţile oamenilor, limitate. Prin urmare, erau nevoiţi ca, pe perioada anotimpului friguros, să se adune în grupuri mari, la un loc, pentru a face faţă vitregiilor naturii.
În plus, perioada de iarnă, mai ales în preajma solstiţiului de pe 21 decembrie, reprezenta un moment de cumpănă. Frica punea stăpânire pe oameni, căci forţele răului secerau vieţi. Prin urmare, străbunii noştri au găsit de cuviinţă că, prin cântec, joc şi voie bună, strânşi cu toţii laolaltă, pot alunga spiritele rele şi pot scăpa de probleme. Aşa se face că, în zilele noastre, sărbătorile de iarnă sunt prilej de atragere a norocului, de alungare a demonilor şi de petreceri grandioase în familie.
Din cele patru colțuri ale mesei de sărbătoare nu vor lipsi usturoiul și macul, că stea departe deochiul și farmecele. Pentru belșug și sporul casei, e bine să pui pleavă de grâu sub fața de masă. De pe masă, vâscul nu trebuie să lipsească, deoarece e aducător de noroc, alungă spiritele rele și farmecele. În Noaptea dintre Ani, o lumânare aprinsă este aducătoare de noroc.
Sunt poate prea puţini cei care ştiu că celebrarea Naşterii lui Isus Hristos nu s-a făcut dintotdeauna în Biserică. În secolul al III-lea se obişnuia, în Orient, ca pe data de 6 ianuarie să fie sărbătorită Epifania sau Teofania (descoperirea lui Dumnezeu). Era un eveniment aniversar ce reunea laolaltă Naşterea Domnului, Botezul Lui de către Sfântul Ioan şi Nunta din Cana Galileii. Papa Liberiu este cel care a introdus, în anul 354, data de 25 decembrie drept ziua Naşterii lui Isus. Și a înlocuit astfel sărbătoarea păgână a solstiţiului de iarnă. De atunci, treptat, fiecare nouă comunitate de creştini a îmbrăcat Crăciunul în haine noi.
Ignatul ne reprezintă
Când e solstițiul de iarnă 2023 și nu numai, oamenii obișnuiesc să aducă ofrande divinităților în care cred. Iar pe la noi, data de 20 decembrie e importantă în calendarul tradițiilor. Este Ignatul, un moment plin de obiceiuri și superstiții. Tradiția neaoșă a Ignatului se trage din vremuri străvechi, dinaintea creștinătății.
Oamenii au observat că, în preajma solstițiului de iarnă, Soarelui îi slăbeau puterile. Și au găsit de cuviință că sacrificarea unui animal, sau chiar a omului, ar fi revigorat forța Soarelui prin sângele dat ofrandă. Ritualul presupunea arderea pe rug. De unde și denumirea de Ignat, de la „ignis’, care se traduce prin foc. Nu degeaba există zicala: „Ignatul are rânduit să moară negreșit un om de ziua sa’. Deși coincide, în calendarul ortodox, cu sărbătoarea Sfântului Mucenic Ignatie Teoforul.
În popor, Ignatul mai e știut și drept Crăciunul țiganilor. Și este una dintre cele mai importante activități gospodărești ale iernii. Oamenii au ajuns să respecte o combinație de tradiții străvechi și religioase, din care sângele s-a transformat în izvor de sănătate. Se crede și azi că ungerea obrajilor și a frunții cu sângele cald al porcului tăiat dă sănătate și viață lungă.
Sângele de porc negru ține toate relele, farmecele și blestemele departe, iar untura lui e bună de descântat și la vrăji. Din sângele porcului sacrificat de Ignat și mălai sau făină se fac turtițe vindecătoare pentru bolnavi. În această zi, gospodinele nu au voie să facă nimic altceva decât treburile legate de pregătirea porcului. Și dacă se apucă de treaba înainte de a vedea sângele animalului sacrificat, riscă să aibă probleme cu respirația.
Cine nu are porc trebuie neapărat să taie o pasăre sau alt animal în această zi. Sau să înțepe creasta unei găini negre, cât să dea sângele. Astfel, ești ferit de boli tot anul. Totuși, miloșii nu trebuie să asiste la ritualul tăierii porcului, căci animalul moare greu, iar carnea se strică.
Se presară mei și sare în jurul casei, la uși și la ferestre, ca să nu fure cineva belșugul casei. Dacă în inima porcului sacrificat e mult sânge închegat, stăpânul casei va avea noroc la bani. Ca să aibă un păr frumos și bogat, fetele mănâncă neapărat o bucățică de splină. Gravidele trebuie să respecte sărbătoarea, ca să aducă pe lume prunc sănătos și frumos. Cine lucrează de Ignat va suferi de convulsii, de dureri de cap și de amețeli.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu’, standard.co.uk
Citește și Când este echinocțiul de toamnă