Încă din vremuri străvechi, oamenii au celebrat în diferite feluri fenomenele astronomice. Iar echinocțiul de primăvară ocupă un loc aparte. Deși, din punct de vedere calendaristic, primăvara a început deja, abia acest moment marchează și începutul primăverii astronomice. Așa că iată când este echinocțiul de primăvară 2025.
Cuprins
Cuprins
Ce este echinocțiul
După cum bine știm, există două momente cu acest nume în an. Este vorba despre echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Sunt acele momente în care zilele sunt egale cu nopțile. Cuvântul „echinocţiu' provine din limba latină. În limba latină, „aequinoctium' este format din „aequus', care înseamnă „egal' şi „nox', „noctis' care înseamnă „noapte'.
În „Dicționarul limbii românești’ din 1939, substantivul „echinócțiŭ’ era definit ca „n. (lat. aequi-noctium, d. aequus, egal, și nox, noctis, noapte; fr. équinoxe. Timpu cînd zilele-s egale cu nopțile. – Această circumstanță se produce de doŭă orĭ pe an: la 21 Martie și la 21 Septembre, fiind-că atuncĭ, ceĭ doĭ polĭ aĭ pămîntuluĭ aflîndu-se la o egală distanță de soare, lumina luĭ se răspîndește de la unu la altu și luminează jumătate din pămînt, pe cînd jumătate rămîne în întuneric.
Prima din aceste epoce corespunde cu echinocțiu de primăvară, ĭar a doua cu cel de toamnă. Ecŭatoru se numește linie echinocțială fiind-că e echinocțiŭ orĭ de cîte orĭ soarele e pe această linie, adică la 21 Martie și la 21 Septembre.’ („Dicționaru limbii românești’, A Scriban, 1939 via Dex Online).
Ce se întâmplă când este echinocțiul de primăvară
După „Mărțișor’, „Babe’ și „Mosi’, după zăpada mieilor’, din punct de vedere calendaristic, ne aflăm deja la debutul primăverii. Cum luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, momentul echinocțiului de primăvară marchează începutul primăverii astronomice. Acesta are loc, de obicei, în jurul datei de 20 martie. Când este echinocțiul de primăvară, longitudinea astronomică revine la valoarea de zero grade.
După cum se știe deja, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului. Și asta datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare, numit ecliptica. Acesta marchează de fapt planul orbitei Pământului. Și face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27 .
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc. Trece din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc. Este un fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.
La data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest. Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere. Acest lucru se va întâmpla până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară. În acest an, echinocțiul de primăvară se va produce la noi pe 20 martie, la ora 11:01.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers. Astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară. Iar în emisfera sudică începe noaptea polară. Fiecare dintre acestea vor dura câte 6 luni.
De ce diferă data și ora în fiecare an
Dacă, anul trecut, echinocțiul de primăvară a avut loc pe 20 martie la ora 5:06, în acest an, se va produce la ora 11:01. Iar anul viitor, va fi la ora 16:46. Cum spuneam când este echinocțiul de primăvară, Soarele este vertical la ecuator și răsare exact în est. Totuși, în 2007, la fel ca și în 2003, echinocțiul de primăvară s-a produs pe 21 martie. De ce diferă data și ora? Calendarul gregorian explică acest fenomen.
În calendarul nostru, un an durează 365 de zile. Dar, în realitate, Pământul are nevoie de exact 365 de zile, 5 ore și 48 de minute pentru a se roti în jurul Soarelui. Drept urmare, pentru a compensa această diferență, se adaugă câte o zi în plus, o dată la fiecare patru ani. Este vorba despre binecunoscuții ani bisecți. Iar asta duce la schimbarea datei și orei echinocțiilor. De reținut că următorul echinocțiu de primăvară care se va produce pe 21 martie va fi în 2102. Iar în 2044, 19 martie e data când este echinocțiul de primăvară, conform calendarului elaborat de IMCCE.
Tradiții și superstiții legate de echinocțiul de primăvară
Când este echinocțiul de primăvară, oamenii obișnuiesc să facă predicții, încă din cele mai vechi timpuri. Conform tradiţiei populare, se spune că, așa cum va fi vremea în această zi, aidoma va fi şi în cea din anul următor. Dacă ziua echinocțiului de primăvară este una însorită, frumoasă și senină, atunci vom avea parte de o vară pe măsură. Pe de altă parte, dacă va fi o zi ploioasă, atunci vara care urmează este una capricioasă.
Cei care cred în superstiții spun că nu este bine să te speli pe faţă până la apusul soarelui în această zi. Iar pentru pentru bunăstarea casei şi a familiei, este bine să se consume pâine înainte de a ieşi din casă. Se mai spune, de asemenea, că cine se ceartă în această zi va fi supărat tot anul. Conflictele apărute în ziua echinocțiului de primăvară ar putea avea un impact negativ asupra întregului an, aducând certuri, probleme și ghinion.
Este bine ca în această zi să ne bucurăm de începutul primăverii astronomice, să atragem energiile pozitive și să menținem o atmosferă de liniște, înțelegere și armonie în timp ce interacționăm cu ceilalți. În trecut, în unele zone ale țării, copiii băteau pământul cu bețele. Și asta ca să alunge frigul și pentru a ajuta pământul să fie roditor. Tinerii aprindeau focul pe dealuri și în gospodării, pentru a alunga frigul și spiritele rele.
Nevruz este noul început
La echinocțiul de primăvară, mai toate națiile au sărbătorile lor. Iar turcii, tătarii și iranienii celebrează ca atare un moment spectaculos, pe 20 martie. Este o dată la fel de importantă și plină de simboluri ca Anul Nou și se traduce prin Noua Zi. Nevruz sau Nowruz reprezintă reînvierea naturii, bucuria primăverii și noul început. Deși tradiția ei s-a păstrat de milenii, nu întreaga lume musulmană o celebrează în același timp. Totuși, principalele elemente sunt comune și duc la petreceri de pomină.
Fiecare popor turanic îşi are propriile mituri, transmise din generație în generație, referitoare la Nevruz. Turcii cred că, în urmă cu mii de ani, neamul lor a fost izolat în Munții Ergenekon, din cauza unui cataclism. În ciuda vicisitudinilor, au continuat să-și petreacă viața firesc, extrăgând zăcăminte, crescând animale. Dar, într-o zi, a apărut un lup, dintr-o strâmtoare. Oamenii l-au urmărit și astfel au reușit să descopere ieșirea din izolarea muntelui. De atunci, turcii s-au răspândit în toate colțurile lumii. Pe lângă semnificația noului început, unii musulmani atribuie Nevruzului ziua de naștere a Profetului Ali, precum și data la care acesta s-a căsătorit cu Fatma, fiica Profetului Mahomed.
Ce se face la Nevruz
La fel ca la oricare sărbătoare importantă, lumea se pregătește temeinic pentru când este echinocțiul de primăvară. Se începe cu o curăţenie generală, urmată de arderea hainelor vechi, de prisos și de cumpărarea altora noi. Gestul înseamnă aruncarea necazurilor și deschiderea către nou. Oamenii fac petreceri în aer liber, unde aprind focuri, peste care sar, ca să aibă parte de noroc. Se dansează mult și se petrece.
De la festin sunt nelipsite 7 feluri de mâncare, acesta fiind considerat un număr norocos. Reprezentativ pentru Nevruz este, ca și la noi, la cumpăna dintre ani, grâul încolţit. Dulciurile orientale sunt renumite, iar la această sărbătoare gospodinele se întrec pe sine. Se fac multe feluri de prăjituri, plăcinte cu spanac și brânzeturi, mâncăruri din carne de berbec, bucate tradiţionale, precum Nevruz – koco, specifică atât turcilor și tătarilor, cât și cazacilor, uzbecilor, azerilor și cârgâzilor.
Tinerii împodobesc cu ghiocei, batiste brodate și flori câte o ramură de pom și merg la colindat, vestind venirea primăverii. Primesc în schimb bani și dulciuri. În unele regiuni, de dimineață, oamenii se îmbracă frumos, cu haine noi, și merg mai întâi la cimitir, pentru a cinsti memoria celor stinși din viață, apoi împart gustări pentru sufletele adormite. Punctul culminant în constituie reunirea familiei la petrecere, în jurul mesei îmbelșugate, alături de prieteni.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: astro-urseanu.ro, wikipedia.org,
Citește și Ce fenomene astronomice vor avea loc în 2025