Când este echinocțiul de toamnă

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!

Când este echinocțiul de toamnă pășim în toamna astronomică. De obicei, acest moment important din an se petrece la începutul ultimei decade a lunii septembrie. Până la solstițiul de iarnă, zilele se tot micșorează iar nopțile devin tot mai lungi și mai reci.

Ce este echinocțiul

După cum bine știm, există două momente cu acest nume în an. Este vorba despre echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Sunt acele momente în care zilele sunt egale cu nopțile. Cuvântul „echinocţiu' provine din limba latină. În limba latină, „aequinoctium' este format din „aequus', care înseamnă „egal' şi „nox', „noctis' care înseamnă „noapte'.

În „Dicționarul limbii românești’ din 1939, substantivul „echinócțiŭ’ era definit ca „n. (lat. aequi-noctium, d. aequus, egal, și nox, noctis, noapte; fr. équinoxe. Timpu cînd zilele-s egale cu nopțile. – Această circumstanță se produce de doŭă orĭ pe an: la 21 Martie și la 21 Septembre, fiind-că atuncĭ, ceĭ doĭ polĭ aĭ pămîntuluĭ aflîndu-se la o egală distanță de soare, lumina luĭ se răspîndește de la unu la altu și luminează jumătate din pămînt, pe cînd jumătate rămîne în întuneric.

Prima din aceste epoce corespunde cu echinocțiu de primăvară, ĭar a doua cu cel de toamnă. Ecŭatoru se numește linie echinocțială fiind-că e echinocțiŭ orĭ de cîte orĭ soarele e pe această linie, adică la 21 Martie și la 21 Septembre.’ („Dicționaru limbii românești’, A Scriban, 1939 via Dex Online).

Ce se întâmplă când este echinocțiul de toamnă

Când este echinocțiul de toamnă, longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Soarele traversează ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocțiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu'

În această zi, în emisfera australă începe primăvara. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată. Și asta pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Din 1582, de cand a fost alcătuit calendarul gregorian, echinocțiul de toamnă a căzut la 21, 22, 23 sau 24 septembrie. Cel mai des însă este la 22 sau 23 septembrie.

Momentul echinocțiului de toamnă este știut și drept „punct autumnal'. Se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc. Pe acesta Soarele îl traversează, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se în dreptul ecuatorului ceresc,

Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest. Astfel, durata zilelor este egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare. În zona polului nord începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele apare deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la echinocțiul de primăvară.

Când este echinocțiul de toamnă în 2023

În țara noastră, Soarele va culmina la amiază la o inaltime medie de 45°. Iar aceasta înseamnă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont. Dar când este echinocțiul de toamnă în 2023? Ei bine, în acest an, echinocțiul de toamnă are loc la 23 septembrie, la ora 09:50. Și e bine să știm că, anul viitor, în 2024, fenomenul se va produce la 22 septembrie, ora 15:44.

Tradiții și superstiții când este echinocțiul de toamnă

Sunt puține tradiții populare românești legate strict de echinocțiul de toamnă. Dar septembrie are o serie de sărbători religioase importante, însoțite de o mulțime de obiceiuri i superstiți. În plus, pe 23 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul.

În tradiția populară, echinocţiul de toamnă este momentul care marchează echilibrul dintre masculin şi feminin, lumină şi întuneric, dar şi dintre viaţă şi moarte. Și se spune că așa cum este vremea când este echinocțiul de toamnă, la fel va fi și la anul ce va să vină. Oamenii mai cred că dacă plouă în dimineața echinocțiului primăvara următoare va fi la fel de ploioasă. De iese soarele la amiază, vom avea parte de un an bun.

Tot în această zi se obişnuieşte să se bată nucile şi să se scuture merele şi gutuile. Tot tradiţia populară mai spune că, în această zi, florile sunt supărate şi plâng. Ca să rămână frumoase şi sănătoase pe toată durata iernii, trebuie unse cu mir sfinţit. Este bine ca în ziua echinocţiului gospodarii să pregătească primul must din strugurii proaspăt culeşi.

Din bătrâni se spune că cei care au copii nu au voie să-i certe. Și asta pentru că cei mici vor rămâne toată viața cu impresia că merită puțin. O altă superstiţie spune că nu este bine să te speli pe faţă până la apusul soarelui. În schimb, pentru bunăstarea casei şi a familiei, este bine să se consume pâine înainte de a ieşi din casă.

Ce nu se face în această zi

„În Răpciuni, cad copiii pe tăciuni’ spune o vorbă străveche. Şi asta pentru că această perioadă e dedicată culesului viilor. Oamenii se strâng în jurul focului, de Viniţel sau Vinimeriu, ca să stoarcă strugurii şi să prepare mustul.

În calendarul popular, sărbătorile acestei luni sunt specifice trecerii dintre anotimpuri, la echinocţiul de toamnă, dar şi lucrărilor agricole, precum Ziua Şarpelui, Berbecari sau Începutul verii lui Mioi. Septembrie se mai numeşte şi „Cumpănă’. Căci zilele i se potrivesc la lungime cu nopţile. Se spune că acum e bine să mergi la drum lung şi să-ţi faci haine noi.

În cea de-a doua jumătate a lui Răpciune, urmează o serie de ritualuri, obiceiuri şi interdicţii, de a căror respectare depind viitoarele recolte. Spre exemplu, în ultimele zile de septembrie, cunoscute drept Vara lui Mioi, are loc Nunta oilor sau Năpustitul berbecilor.

Pe 24 septembrie încep Teclele sau „Berbecarii’, care se ţin cu sfinţenie pentru apărarea turmelor de lupi şi a gospodăriilor de foc. Între 26 şi 28, sosesc Filipii de toamnă, zile în care nu se coase, nu se mătură şi nu se macină grâu, iar în ultima dintre ele, „Haritonul’, femeile, în special, o respectă cu stricteţe, ca să nu înnebunească.

23 septembrie este sărbătoare

Pe 23 septembrie, se sărbătorește Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul. Sfânta Scriptură vorbeşte despre Ioan Botezătorul ca fiind Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El propovăduia venirea Acestuia, îndemnând pe iudei la pocăinţă. Considerându-l prooroc, locuitorii din Ierusalim se strângeau în jurul lui pentru a fi botezaţi de el în Iordan.

Ioan le cerea să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, spunându-le ca el îi botează doar cu apă, dar Cel care va veni dupa el, adică Iisus, îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Vestind venirea Mântuitorului, Ioan spunea că Acela este mult mai mare şi mai puternic decât el.

Este unul dintre cei mai iubiți sfinți. A propovăduit credința creștină dinaintea Mântuitorului. Boteza mulţimile, pentru spălarea păcatelor, pregătindu-le pentru întâlnirea cu Iisus. Curăţenia sufletească era atât de mare că a fost considerat vrednic nu doar să-L vadă pe Mântuitor, ci să-L boteze şi să asiste la descoperirea Sfintei Treimi. Sfântul Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului a primit de la Însuşi Iisus mărturia că era cel mai mare dintre toţi oamenii născuţi din femeie si cel dintâi între profeţi.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: HotNews.ro, Meteo.ro

Citește și Fructe pe care să le consumi toamna