Când începe Postul Crăciunului 2024

Perioada când începe Postul Crăciunului 2024 coincide cu debutul pregătirilor premergătoare sărbătorilor de iarnă. Este un sezon plin de obiceiuri, tradiții și superstiții. Și toate s-au transmis din generație în generație și se respectă cu sfințenie.

Postul Bucuriei începe cu Lăsata secului

Cum se lasă secul și ce înseamnă asta? Ei bine, credincioșii știu deja că tot ce este „de sec’ e, de fapt, de post. Așa cum se spune că este „de frupt’ sau „de dulce’, orice aliment exclus din alimentația de post. Lăsatul sau Lăsata secului reprezintă ajunul începerii unui post creștinesc. În acest caz, are loc când începe Postul Crăciunului 2024 sau Postul Nașterii Domnului. De menționat că, atunci când ajunul postului pică într-o zi de post, precum miercuri ori vineri, se lasă sec cu o zi înainte.

Chiar dacă prima preocupare a celor ce postesc e mâncarea, altele sunt elementele importante ale vremii de sec. Acum se renunță la obiceiurile lumești. Și se trece abținere, la credință și reculegere. La români, Lăsatul secului e prilej de întâlnire în familie, între prieteni. E vreme de ospețe copioase. De aceea, nu e gospodină care să nu pregătească dulciuri savuroase cu brânză, precum plăcintele ori colțunașii, fripturi de toate felurile și alte bunătăți, stropite din belșug, la masă, cu vin de soi.

Obiceiuri și superstiții legate de Lăsata secului

Tradițiile populare depășesc întotdeauna granițele religiei. Așa se face că, în unele regiuni, Lăsata secului e o ocazie prielnică pentru practicarea ritualurilor de magie. Dat fiind că urmează o perioadă de restricții, în special alimentare și de cuplu, românul a transformat momentul lăsării de sec în prilej de mare sărbătoare, de petrecere cu mese îmbelșugate.

Bătrânii spun că fetele nemăritate, indiferent de vârstă, dacă țin post negru în ziua când se lasă sec, se mărită în primăvară. Ca să nu împrăștii fără rost belșugul casei, nu arunca firmiturile de la masă de Lăsatul secului decât înspre Răsărit. Oalele se vor așeza numai cu gura în jos, ca să nu aibă familia parte de pagube. În această zi, nu ai voie să coși, să torci, să mături, să tai, să arunci gunoiul din casă. Nu ai voie să macini ori să faci alte treburi casnice, ca să nu fie lovită casa de boli, de distrugeri ori alte rele.

Ai liber la gătit în schimb. Dar ai grijă să nu dai nimic cu împrumut și faci pomeni. Se mai spune că nu e bine să le dai copiilor porumb, ca fac bube. Cine ține ziua de Lăsata secului va fi învrednicit de Dumnezeu să vorbească frumos, să fie plăcut de oameni, sănătos și voios.

Când începe Postul Crăciunului 2024

Odată ce am lămurit cum stă treaba cu Lăsata secului, trebuie să aflăm și când începe Postul Crăciunului 2024. Creștinii știu că Postul Nașterii Domnului începe, în fiecare an, pe 15 noiembrie. Așadar, joi, 14 noiembrie, e ultima zi în care se mai poate „călca strâmb’ înaintea intrării în Postul bucuriei.

Până în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie inclusiv, timp de 40 de zile, orice creștin respectă Postul religios. Și asta pentru că e încă un moment din an, în care ne dedicăm curățării trupului și sufletului, rugăciunilor și smereniei. Este ultimul post din anul calendaristic, numit și Postul Bucuriei. Căci, la finele celor 40 de zile, căpătăm renașterea spirituală prin Nașterea Mântuitorului. Și e vremea obiceiurilor strămoșești.

Cum se ține Postul Crăciunului

Toți credincioșii se dedică purificării trupești și sufletești, rugăciunilor și smereniei. Postul acesta este unul al Bucuriei, căci nu este foarte restrictiv. Încă din cele mai vechi timpuri, postul a fost un instrument de vindecare. Se ține pentru întinerirea și revigorarea organismului, dar și pentru curățarea sufletului și iluminarea spirituală. Este și o metodă de răscumpărare a păcatelor. Care ne aduce măcar cu un pas mai aproape de Dumnezeu.

Se spune că și marii învățați își obligau ucenicii să postească înainte de a fi inițiați. Pentru că numai așa mintea și spiritul puteau fi capabile să primească înțelegerea profundă a învățăturilor. Postul Crăciunului ne pregătește pentru anotimpul geros. Urmează un sezon în care alimentele care se consumă de obicei sunt grele, bogate în grăsimi animale, pline de toxine. Prin urmare, e foarte bine pentru organism să facă un repaus alimentar, înaintea iernii. Însoțit de rugăciune și căință, postul aduce și alinare, liniște sufletească și stare de bine.

E vremea șezătorilor

Pe la noi, s-a păstrat tradiția ca, odată cu Lăsata Secului la Postul Crăciunului, să înceapă și sezonul șezătorilor. Deși considerate cântece românești, doar o parte a colindelor ne aparțin. Și asta pentru că ritualul colindatului vine din epoca precreștină, când romanii celebrau „calendele’, sărbătorile păgâne dedicate venirii Anului Nou, Nașterii Soarelui.

Erau șase zile în care colindătorii mergeau din casă-n casă, pentru a da vestea cea mare. Dat fiind caracterul serios al perioadei, cântecele erau în cea mai mare parte religioase. În Ajunul Nașterii Domnului, pe 24 decembrie, mulți dintre creștini țin post negru, ca să fie sănătoși, să le meargă bine și să li se împlinească dorințele.

Ce tradiții trebuie respectate în Postul Crăciunului

Când începe Postul Crăciunului 2023, de la jumătatea lui noiembrie încolo, intrăm în cea mai așteptată perioadă a anului. Este încărcată de sărbători, bogată în obiceiuri și superstiții, plină de simboluri. Și sunt destule momente mai puțin cunoscute, păstrate din bătrâni.

Filipii de toamnă anunță Postul Crăciunului

În prima zi a Postului Bucuriei, Biserica îl pomenește Pe Sfântul Apostol Filip. În popor, zilele acestea sunt cunoscute sub numele de Filipii de toamnă. Scrierile religioase nu dau foarte multe detalii despre acest ucenic al lui Iisus. Dar se știe că se trăgea din ținutul Galileei, din Betsaida. Și a fost cel de-al treilea chemat de Însuși Mântuitorul pentru a-i fi ucenic și apoi apostol.

Studiile au scos la iveală faptul că Sfântul Filip a fost prieten al Sfântului Andrei, însoțindu-l pe acesta in Sciția Mică, adică Dobrogea de azi, pentru a face auzit cuvântul lui Dumnezeu. Această frumoasă prietenie a fost prezentată și în Sfânta Scriptură, cei doi sfinți luând parte la minunea înmulțirii pâinii și a peștilor. Sfântul Apostol Filip a murit la Ierapole, răstignit cu capul în jos.

Pe 13 noiembrie, e ,,Ziua lupului’ și începutul Filipilor de toamnă. Legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncaţi într-o groapă plină cu lupi și au scăpat nevătămaţi, prin credință. Alții spun că Filipii ar fi fost 6 fraţi rătăcitori prin lume, cu puterea de a-i poci pe cei ce nu-i cinsteau.

În folclor, Filipii au puterea de a apăra casele de foc, de lupi, de şerpi şi de primejdii. Ca să-ți fie bine, nu mătura, nu da gunoiul afară din casă, nu măcina, nu tăia și nu coase. Nu deschide ferestrele, nu da nimic cu împrumut. Ține această sărbătoare și dacă vrei să fii plăcută, sănătoasă, să capeți darul de a vorbi frumos și ca să nu suferi de friguri.

Zilele Bubatului trebuie respectate

În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară respectă cu strictețe doi sfinți importanți, deși puțin cunoscuți, din calendarul ortodox. Aceștia ne apără de boli, dacă îi cinstim cum se cuvine. Sfânta Mare Mucenică Varvara, serbată pe 4 decembrie, și Cuviosul Sava cel Sfinţit, cinstit pe 5 decembrie, sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli.

Pentru că, se spune, ei reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.

Sfânta Varvara ajută femeile

Despre Sfânta Varvara, știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura, se știe că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii’. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii’, că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae.

Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi, ci petrec. Pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.

Pe de altă parte, Sava apare în tradiția populară și ca bărbat, și ca femeie. Unii spun că Sfântul ar fi fost tatăl ori fratele Sfântului Nicolae. Alții cred că ar o sfântă trimisă de Dumnezeu să împartă boala bubatului (pojarul) printre oameni. În unele regiuni, ţăranii spun că Sava a fost „o sfântă care a zăcut de vărsat şi a rămas chioară’. Iar acum vindecă de tifos sau lingoare. Indiferent care ar fi personajul principal, Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube.

Se spune că, dacă prima persoană care îți trece pragul de ziua Sfintei Varvara este femeie, căminului îi va merge prost. De-ți intră în casă în această zi o persoană care-ți poartă gând rău, vei avea de suferit. De Sfântul Sava, ferește-te de fructe și nu lăsa copiii să se înfrupte din ele, că veți avea sănătatea șubredă. Zilele se țin pentru sporul casei și pentru a nu căpăta bube de felurite feluri.

Obiceiuri din străbuni

• Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită sau cu apă în care s-a spălat o icoană. Pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana.
• Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării.
• imineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă.
• Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice.
• Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.
• Pe 3 decembrie, se fac 3 turte. Acestea se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două. Una se unge cu miere, care se împarte la copii. Alta e unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei.
• Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede.
• Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase.

Sfântulița ocrotește Țara Românească

Potrivit calendarului popular, decembrie e luna lui Undrea sau Andrea, denumire dată de aniversarea Sfântului Andrei, abia sărbătorit, pe 30 noiembrie. Prima sărbătoare străveche neaoșă este cea a Sfintei Mucenițe Filofteia, celebrată în lumea ortodoxă pe 7 decembrie. Originară din Bulgaria, de la Tarnovo, moaștele sale au fost aduse, după voința ei din timpul vieții, în urmă cu 700 ani, la biserica Curtea de Argeș, fiind așezate în Paraclis.

Ea este ocrotitoarea Țării Românești. Sfântulița, așa cum este alintată Mucenița de către credincioși, e o pildă de mare curaj. Pe de o parte pentru că a urmat poruncile Domnului cu prețul vieții, încălcând autoritatea părintească, pe de altă parte pentru curățenia ei sufletească.

Ignatul aduce sănătate

Pe 20 decembrie, după cum se știe, e vremea de Ignat. Numele acestei zile e dat de Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul. Iar parte din rămășițele sale pământești sălășluiesc și la Mânăstirea Tismana. Însă, în folclorul tradițional, se spune că Ignat ar fi fost un om sărman.

În vreme ce se pregătea să-și taie porcul, a scăpat toporul în capul tatălui său, omorându-l. Pentru că a dus toată viața căindu-se, Dumnezeu și Sfântul Petru i-au arătat milostenie.

Așa se face că, pe 20 decembrie, nu e bine să faci nimic altceva decât să tai porcul. Cu sângele scurs se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an. Apoi se face pomana porcului’. Ritualul trebuie respectat întocmai, după reguli bine stabilite.

Sărbătorii i se mai spune Paştele fudulul’ şi Crăciun sătulul’. Căci niciodată peste an românul nu mănâncă atât de mult şi de greu. Iar prepararea bucatelor tradiționale, după tăierea porcilor, este cea mai grea încercare a credincioșilor care țin post.

Sufletele trebuie deschise la deschiderea mormintelor

În credința populară, perioada cuprinsă între Ignat și Crăciun era una rea. Se spune că în acest răstimp s-ar deschide mormintele și că sufletele morților ar veni printre cei vii. Așa se face că, pe 22 decembrie, în unele regiuni se mai ține Deschiderea mormintelor.

Este un obicei prin care se pregătesc mese copioase pentru cei stinși din viață. Acum e un bun prilej pentru a le cere celor dispăruți dintre noi ajutorul sau pentru a le spune ceea ce nu au mai apucat.

Sursa foto: 123rf.com

Citește și Postul Crăciunului. Cum ții corect postul vinerea și ce rugăciune poți spune pentru spor în casă