Când pică Paștele în 2025 este un prilej de mare bucurie. Bucuria Învierii Mântuitorului Iisus se va celebra cu fastul cuvenit la aceeași dată de către credincioșii ortodocși și catolici deopotrivă. Este un moment rar, dar care merită sărbătorit în toată complexitatea lui. Așadar, e important să știi când pică Paștele în 2025.
Cuprins
- 1 De ce diferă data de celebrare a Paștilor la ortodocși și catolici
- 2 Când pică Paștele în 2025
- 3 De ce a avut loc Marea Schismă
- 4 Cum se celebrează Paștele catolic
- 4.1 Tradiții religioase catolice
- 4.2 Obiceiuri care se țin de Paștele catolic în lume
- 4.3 Australia
- 4.4 Argentina
- 4.5 În Brazilia, Chile și Egipt palmierul ține loc de salcie
- 4.6 În Franța, peștii și clopotele fac sărbătoarea
- 4.7 Măslinul și grâul simbolizează Învierea în Italia
- 4.8 Nordicii se tem de vrăjitoare
- 5 La Ierusalim, miracolul se repetă an de an
Este deja binecunoscut faptul că sărbătorile pascale pică foarte rar la o dată comună pentru credincioșii ortodocși și cei catolici. Așa se face că, de cele mai multe ori, este o diferență de o săptămână între cele două sărbători. Totuși, Paştele e prilej de mare sărbătoare pentru credincioșii ambelor confesiuni.
De ce diferă data de celebrare a Paștilor la ortodocși și catolici
Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă sunt biserici creștine, cu aceleași rădăcini religioase. Credința în Iisus le unește, dar există și diferențe semnificative. Lumea creștină numără mult peste 2 miliarde de credincioși. Iar aceștia aparțin celor trei ramuri principale ale creștinismului: catolicism, ortodoxie și protestantism.
Deloc de neglijat este faptul că mai bine de jumătate dintre creștini sunt catolici, Iar Biserica Catolică este cea mai mare confesiune sub conducere unică. Suveranul Pontif sau Papa este autoritatea supremă a credincioșilor catolici și a celor din bisericile orientale unite cu Roma.
Pe de altă parte, credincioșii ortodocși aparțin mai multor Biserici surori: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Elenă, Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserica Ortodoxă a Georgiei. Fiecare Biserică Ortodoxă are câte un Patriarh. Bisericile Catolică și Ortodoxă s-au separat prin Marea Schismă de la 1054. Deși principalele cauze de atunci au fost factori culturali și politici, diferențele teologice sunt încă motiv de controverse.
Totuși, catolici și ortodocși deopotrivă respectă în comun Vechiul și Noul Testament, cultul liturgic, Sfintele Taine sau Sacramente, cinstesc icoanele sfinților și țin tradițiile religioase. Însă, deși ambele Biserici celebrează Liturghia, ortodocșii au păstrat-o pe cea a lui Ioan Gură de Aur, de rit bizantin. Iar catolicii au adoptat-o pe cea a Sfântului Grigorie cel Mare, de rit latin.
Drept urmare, și datele de celebrare a Sărbătorilor Pascale diferă. În calendarul ortodox, Paștele este calculat pe baza calendarului iulian. Iar în cel catolic se folosește calendarul gregorian. Paștele ortodox este determinat în funcție de prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Și este celebrat în prima duminică după aceasta. Diferențele dintre cele două calendare și regulile de calcul duc la situații în care Paștele ortodox și cel catolic nu cad în aceeași zi.
Când pică Paștele în 2025
În ciuda regulii generale, când pică Paștele în 2025 este unul dintre momentele mai rare. Căci, în 2025, atât credincioșii ortodocși cât și cei catolici vor primi la aceeași dată lumina Învierii. Este vorba despre 20 aprilie. Analizele arată că, în medie, această sincronizare are loc o dată la fiecare 4-11 ani. Totuși, și în 2028 vom sărbători în același timp Învierea.
Aceste momente de convergență oferă o ocazie specială de reflecție asupra unității creștine, în ciuda diferențelor liturgice și calendaristice. Căci Paștele sărbătorește învierea lui Iisus Hristos, moment central în credința creștină. Prin sacrificiul Său, Iisus a oferit omenirii posibilitatea mântuirii și a vieții veșnice. Paștele este, de asemenea, o sărbătoare a speranței. În contextul său religios, speranța nu se referă doar la învierea trupească, ci și la renașterea spirituală.
De ce a avut loc Marea Schismă
Învățăturile Mântuitorului s-au răspândit prin discipolii Săi în toată lumea, pe parcursul a peste două milenii. Totuși, în urmă cu peste o mie de ani, lumea creștină a suferit cea mai mare ruptură. A vut loc acea separare dintre biserica apuseană, legată de Papa de la Roma şi cea răsăriteană, în frunte cu Partriarhul ecumenic al Constantinopolului.
Totul a pornit în anul 589, când un consiliu al Bisericii spaniole din Toledo a schimbat Crezul. Atunci s-a acceptat în Vest că Duhul Sfânt vine deopotrivă de la Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul. Totuși, lumea bizantină considera că doar Dumnezeu-Tatăl este sursa Duhului Sfânt. În timp, s-au adâncit diferențele între ritualuri, de la cel al Botezului, până la Împărtășanie, cultul icoanelor, al moaștelor și al sfinților. Și totul a culminat cu Marea Schismă din 1054. Atunci, romano-catolicii şi ortodocşii s-au despărţit.
Fundamentul Bisericii Catolice privind primatul papal este revendicarea sa de la Sfântul Petru, Prinţul Apostolilor, ucis de romani în timpul persecuţiilor creştinilor şi îngropat chiar acolo unde este acum bazilica Sfântul Petru de la Vatican. De altfel, cuvântul catolic însuși înseamnă universal.
În secolul al XVI-lea, în plină splendoare renascentistă, Biserica Romano-Catolică s-a scindat ea însăşi. I-a pierdut pe protestanţii care au întemeiat astfel a treia ramură a creştinătăţii. Biserica Romei a mers însă mai departe, credincioasă menirii sale universale, aşa cum o arată şi Constituţia adoptată prin Conciliul Vatican.
Cum se celebrează Paștele catolic
Deși sensul religios al sărbătorii este același ca și la ortodocși, tradițiile sunt ușor diferite. Sfintele Paști reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Și este asociată cu renașterea naturii, dar, mai ales, cu reînnoirea sufletească a credincioșilor, dobândită prin crucificarea și Învierea lui Cristos.
Tradiții religioase catolice
În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Cristos. Noaptea vine cu celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Cristos Înviat. În Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazi cu panglici colorate. Iar seara se furișează în curţile fetelor de măritat şi agaţă brazii la poartă.
Fetele pândesc și ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşti. Pentru copii, vine Iepuraşul, care ascunde ouă colorate prin curţi și le aduce bucuria căutării cu scopul de a-și umple coșulețele special pregătite. Obiceiul udatului este cel mai frumos. Simbolizează viața și fertilitatea, dar și gestul evreilor care i-au stropit cu apă pe cei ce aduceau vestea Învierii.
În a doua zi de Paști, polonezii țin Lunea udă, când se fac petreceri la care participă neapărat și preotul comunității, care împarte oul sfințit și binecuvântează masa. Flăcăii au la ei un baston din ramuri de salcie împletite, cu o panglică roșie, cu care lovesc ușor fetele, ca să aibă noroc.
Obiceiuri care se țin de Paștele catolic în lume
Pentru întreaga lume creștină, Sfintele Sărbători de Paști reprezintă cel mai de seamă moment de peste an și sunt celebrate ca atare. Indiferent de rit, rasă, cultură, pretutindeni, oamenii păstrează tradiții pascale deosebite pentru perioada în care împărtășesc Taina Învierii.
Australia
Poate unul dintre cele mai interesante obiceiuri pascale este legat de Australia. Și asta pentru că, acolo, multe ritualuri au fost preluate de la triburile de aborigeni. Totuşi, canoanele creştine predomină. Și aşa se face că perioada pregătitoare începe în Săptămâna Mare, cu aşa-numita zi de Marţea Confesiunii'. Și se termină abia după 50 de zile de la Înviere, în Duminica Rusaliilor.
În Duminica Paştelui, bisericile sunt împodobite cu flori. Ouăle de ciocolată sunt în centrul atenţiei pentru toată lumea. Chiar se organizează tombole în care premiile sunt coşuri cu ouă de ciocolată de diferite culori şi mărimi. Şi aici se ciocnesc ouă roşii. Interesant este că micuţii australieni primesc daruri de la un personaj mai puţin obişnuit, anume Bilby, o specie de rozătoare pe cale de dispariţie, cu nasul lung şi urechi mari şi ascuţite. El aduce daruri copiilor cuminţi şi multe ouă de ciocolată pentru întreaga familie.
Argentina
Aloja și chicha le îmbată simțurile argentinienilor creștini în Săptămâna Mare. Ei cred că purtând straie specifice, dansând și bând, alungă duhurile rele. Marțea de dinaintea Miercurii Cenușii e dedicată ritualului „tincunoaco”, când mame și bunici se așază în jurul unei arcade din salcie ornată cu flori, fructe și dulciuri, luminată de lanterne în miniatură. Femeile își dăruiesc sub arcadă câte o păpușă. Ceremonialul este unul sacru, semnificând legătura puternică ce le unește pe femei. În Sâmbăta Mare, când carnavalul ia sfârșit, se sacrifică o oaie.
În Brazilia, Chile și Egipt palmierul ține loc de salcie
Cum noi sărbătorim Floriile, cu ramuri de salcie, în deschiderea Săptămânii Patimilor, așa are loc în Brazilia și Chile un ceremonial de binecuvântare a ramurilor de palmier, numit Domingo de Ramos sau Duminica Palmierului. Se fac procesiuni cu statuetele Fecioarei Maria și ale lui Iisus Hristos. Se servește numai pacoca, un fel de mâncare special.
Palmierul este simbolul victoriei, al bucuriei și păcii, fiind considerat copacul divin, al vieții. Și în Egipt se împart ramuri sfințite de palmier, în special copiilor. Spre deosebire de alte nații, egiptenii țin post 55 de zile înainte de Paști. Luni, în a doua zi a marii sărbători, are loc un ritual străvechi al primăverii, când oamenii ies în parcuri și fac schimb de ouă colorate.
În Franța, peștii și clopotele fac sărbătoarea
Cum altfel, dacă nu cu fastul cuvenit, să se celebreze Sfintele Paști în leagănul creștinătății, Franța?! Spre deosebire de alte țări, Franța a găsit ca simboluri pascale, în locul iepurașului, peștele și clopotul. Peștii de aprilie, așa cum sunt cunoscuți, joacă rol de farsă de 1 aprilie, când, sub formă de desene decupate, sunt lipiți pe spatele adulților de către copii.
O legendă veche spune că, în Vinerea Mare, toate clopotele ar zbura la Vatican, anunțând durerea jertfirii lui Iisus pe cruce. Acestea revin în prima zi de Paști, aducând o mulțime de ouă de ciocolată. De aici și denumirea de „clopote zburătoare'.
Și, dacă noi ne-am obișnuit să ciocnim ouăle vopsite, francezii au alte ritualuri. Unul constă într-un concurs de rotogolit ouă crude pe o pantă, cel rămas întreg fiind câștigător. Un alt obicei este cel de a arunca ouăle în aer și a le prinde în palme. Cel care scapă primul oul aruncat pierde.
Măslinul și grâul simbolizează Învierea în Italia
În răstimpul Postului, femeile obișnuiesc să pună grâu la încolțit, în loc întunecat, pentru ca planta să capete o nuanță cât mai deschisă la culoare, apropiată de alb. Obiceiul simbolizează mormântul sfânt, iar firele de grâu răsărite for servi la ornarea bisericilor înainte de paști. Dacă la noi salcia e copacul sfânt, precum la brazilieni, spanioli sau chilieni palmierul, în Italia măslinul joacă acest rol desăvârșit.
Nordicii se tem de vrăjitoare
Suedezii, olandezii și norvegienii cred în puterea vrăjitoarelor de Paști. Acum, copiii se îmbracă în costume de carnaval înfricoșătoare și colindă din casă în casă în căutare de ouă, bani și dulciuri. Vânătoarea de ouă se practică și în Statele Unite, în Marea Britanie și în alte țări de rit catolic. Focurile de Paști se aprind în noaptea Învierii, atât în Norvegia, Olanda, Suedia, Danemarca, cât și în Germania.
La Ierusalim, miracolul se repetă an de an
Un fapt inexplicabil se petrece de secole la Ierusalim. Dar are loc numai la data care coincide cu Paștele ortodox. Din Vinerea Mare, creștinii din lumea largă se adună la Biserica Sfântului Mormânt. Sâmbătă, în timpul slujbei, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt, cu 33 de lumânări în mână.
Miracolul creștin țâșnește din piatra pe care a fost întins trupul lui Isus, anume Focul Sfânt, de la care patriarhul ia lumina Învierii. Niciun om de știință nu a reușit să explice minunea aprinderii flăcării numai de Paști. Se spune chiar că acel foc nu ar arde, ci doar ar împrăștia căldură.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: crestinortodox.ro,
Citește și Mesaje de Paște 2024 – urări și felicitări de Paște