Când se fac mucenicii – rețete de mucenici

Pe 9 martie, creştinătatea comemorează uciderea celor 40 de mucenici din cetatea Sevastei. Dar tradiția populară ține cont mai mult de superstițiile legate de această dată. Data de 9 martie a intrat în tradiţia românească drept sărbătoarea bărbaţilor. Şi asta pentru că, pe lângă multe alte ritualuri specific masculine ce trebuie respectate în această zi, potrivit obiceiurilor din străbuni, este neapărat necesar ca acum să se închine 40 de pahare.

De altfel, se spune că aceasta ar fi una dintre ofrandele aduse pentru a căpăta bunăvoinţa celor 40 de sfinţi ucişi la Sevasta. Și de aceea li se și alătură măcinicii fierți sau cei 40 de colaci copţi în cuptor, numiţi simbolic, în funcţie de zonele geografice, mucenici, sfinţişori, bradoşi sau boboneţi. Sunt modelați în forma cifrei 8, sugerând silueta umană.

Legenda celor 40 de Sfinţi din Sevasta

La data de 9 martie, creştinătatea comemorează uciderea celor 40 de mucenici din cetatea Sevastei. Ei au trăit pe vremea împăratului păgân Licinius. Și au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la religia creştină. Povestea lor se petrece în secolul al IV-lea, când creştinii erau pedepsiţi pentru credinţa lor.

Se spune că în cetatea Sevastia era pe atunci un voievod pe nume Agricolae, un mare duşman al celor ce credeau în Hristos. Cum toţi ostaşii erau datori să aducă jertfe zeilor, Agricolae a aflat cu mânie că 40 dintre soldaţii lui, în frunte cu vitejii greu încercaţi de războaie Chiron, Candid şi Domos, sunt creştini şi nu vor să se supună poruncii lui. Drept pedeapsă, cei 40 de ostaşi au fost întemniţaţi.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cristina Cioran, declarație controversată după ce Alex Dobrescu, tatăl copiilor ei, a fost reținut pentru trafic de droguri: "Sunt alături de el, sper să i se dovedească nevinovăția"

După 7 zile, s-a poruncit ca mucenicii să fie loviţi cu pietre în văzul tuturor. Însă atunci puterea divină a făcut ca pietrele să greşească ţinta şi să se întoarcă asupra celor care le aruncau. Până şi Agricolae însuşi a fost lovit în plină faţă de una dintre pietre. Furios, tiranul a hotărât ca toţi cei 40 de răzvrătiţi să fie aruncaţi într-un iezer din apropierea cetăţii, a cărui apă era foarte rece din cauza gerului cumplit. Spre mirarea tuturor, a doua zi oamenii aruncaţi în apă încă mai trăiau.

Drept urmare, plin de mânie, Agricolae a poruncit ca soldaţii să fie ucişi în chinuri groaznice. Iar apoi, pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile lor, să fie arşi și rămăşiţele să fie aruncate într-un râu. Dar, după 3 zile de la omorârea lor, episcopul Petru a găsit osemintele celor 40 de sfinţi, luminând puternic în înturenicul nopţii, pe malul râului. Moaştele s-au păstrat până în zilele noastre, părticele din ele găsindu-se în multe locuri ale lumii şi chiar în România.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce trebuie să facă pensionarii care au primit, din greșeală, pensii mai mari în ultimii trei ani

Ce se face de „Măcinici”

Dacă te preocupă când se fac mucenicii, trebuie să știi că Sfinţii mucenici se mai numesc şi Moşi. Și asta pentru că vin imediat după cunoscutele Babe rele. Ele nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi, aducând ploi, ninsori, vânt şi vreme rece. Moşii, în schimb sunt buni. Căci dezgheaţă pământul, alungă gerul şi fac să crească iarba verde. De aceea, în tradiţia populară, se respectă ritualul focurilor, menite să atragă duhul blând al primăverii.

Este o sărbătoare a reînvierii naturii, a regenerării. În unele părţi ale Moldovei şi ale Munteniei, există obiceiul ca oamenii şi mai ales copiii să bată cu botele sau cu maiul în pământ, ca să intre gerul şi să iasă caldura. În Bucovina, se obişnuieste ca oamenii să bată câte o mătanie pentru fiecare sfânt ucis la Sevasta sau chiar câte 40 de matanii pentru fiecare sfânt, pentru a dobândi mulţi ani sănătoşi.

Tot în acestă zonă a ţării bărbaţii obişnuiesc să meargă pe 9 martie la pescuit. Cel ce va prinde 40 de peşti şi va reuşi să înghită unul viu, va avea noroc tot anul. De aceea se spune că e bine să se şi mănânce 40 de peştişori fierţi sau copţi pe jar. Tot pe 9 martie se arde gunoiul din curte, iar tinerii sar peste foc pentru a avea parte de sănătate. Ritualul reprezintă incinerarea iernii, pentru a face loc primăverii. În acelaşi timp se afumă şi gospodăria, cu o cârpă arsă, pentru a fi ferită de rele.

Acum începe şi anul nou agrar, 9 martie fiind cea mai bună zi pentru a începe aratul. Se mai spune că aşa cum e vremea de „Măcinici”, aşa va fi toată primăvara. Dacă în această zi e îngheţ şi frig afară, e semn că iarna va continua până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie. Sărbătoarea de Mucenici marchează şi începutul întoarcerii berzelor din ţările calde, la cuiburile părăsite în toamnă.

Când se fac mucenicii e răsfăț culinar

Pentru sărbătoarea celor 40 de sfinţi, femeile din toate zonele României pregătesc acele delicii culinare, cunoscute sub diverse denumiri, după regiunile din care provin. Ceea ce au în comun mucenicii din aluat este forma cifrei opt. În unele zone se mai modelează şi în formă de albină sau porumbel.

În nordul ţării aşa numiţii „sfinţişori' se fac din aluat de pâine sau de cozonac. Sunt foarte bine însiropați și daţi prin miere şi nucă măcinată. Trebuie specificat că, atunci când sărbătoarea pică în Postul Paștelui, copturile se fac obligatoriu de post. Măcinicii sau bradoşii din sud sunt nişte optuleţe mici, care se fierb într-o zeamă dulce, preparată din miere, zahăr, nucă pisată, scorţişoară şi alte arome, după gust. De obicei, o parte din mucenici se duc la biserică, unde se împart sărmanilor.

Dat fiind că slujba de la biserică se ține de dimineață, este obligatoriu ca mucenicii să se prepare în seara din ajun. Mai ales că ziua este o sărbătoare importantă, care trebuie respectată cum se cuvine, fără treburi casnice. Femeile nu au voie să facă niciun fel de treburi casnice, nici să coasă sau să tricoteze. Altminteri, riscă să facă boli grave și să abată necazurile asupra propriei familii.

Obiceiuri și superstiții

Conform tradiției, ca să le meargă bine tot anul, lor și familiilor lor, femeile cred că e recomandat să-și lase bărbații să se îmbete bine în această zi. Iar aceștia trebuie să dea pe gât 40 de pahare cu vin sau, dacă-i ţine, cu ţuică. Asta ca „să fie sănătos şi să nu se lipească bolile” de el. Se spune că acestea reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei. Respectarea acestor obiceiuri aduce sănătate și ține bolile la distanță.

Pentru cei sau cele care nu pot să bea cele 40 de pahare obligatorii, e bine ca măcar să guste vin în aceasta zi sau să fie stropit cu vin. Acest ritual înseamnă însănătoşirea sângelui şi multă putere de muncă peste an. E drept că, prin anumite zone ale țării, se obișnuiește și consumul a 44 de pahare. Nimeni nu știe de ce s-a „rotunjit' cantitatea, dar, după câteva păhărele, cine le mai ține numărul?!

Când se fac mucenicii începe primăvara

În ziua când se fac mucenicii și se consumă, oamenii fac și predicții meteorologice. Pe vremuri, data de 9 martie reprezenta începutul noului an grar, această zi fiind considerată cea mai prielnică începutului arăturilor.

Se mai spune că aşa cum e vremea de Mucenici, aşa va fi toată primăvara. Acum încep să revină și berzele din țările calde. Dacă în această zi e îngheţ şi frig afară, e semn că iarna va continua până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie.

Tot pe 9 martie se arde gunoiul din curte, iar tinerii sar peste foc pentru a fi sănătoși. Ritualul înseamnă arderea iernii. Se afumă şi gospodăria, cu o cârpă arsă, pentru a fi ferită de rele. Prin unele părți, Mucenicilor li se mai spune și Moși.

Și nu trebuie confundați cu Moșii de iarnă, sărbătoarea dedicată sufletelor adormite. Li se mai spune Moși pentru că vin după Babele rele, zilele pline de capricii, care nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi. Moşii sunt buni și dezgheaţă pământul, alungă gerul şi fac să crească iarba verde.

Rețete de Mucenici

Sfinţişori moldoveneşti

Ingrediente:

Pentru aluat:

1 kg făină

200 g margarină

200 g zahăr

200 ml apă caldă

un cub de drojdie

sare

coaja rasă de la o lămâie

Pentru sirop și decor

Pentru finisat:

10 linguri miere

400 g miez de nucă măcinată

scorţişoară

Mod de preparare:

1.Într-un vas, se desface drojdia cu puţină apă caldă şi două linguri de făină. Se amestecă şi se lasă maiaua 10 minute să dospească.

2.Restul făinei se cerne pe masa de lucru, i se face un gol la mijloc şi acolo se pune maiaua, margarina frecată cu zahărul, sarea, coaja de lămâie. Se frământă un aluat nu foarte tare care, acoperit, se lasă la crescut pentru o oră.

3.După ce a crescut aluatul, se împarte în bucăţi de mărimea unei portocale care se lucrează în sul şi se împletesc sub forma cifrei opt.

4.Tava de copt se unge cu margarină şi se tapetează cu făină. Sau se poate utiliza hârtie de copt. Se așează sfințișorii, apoi se mai lasă un sfert de oră la crescut în tavă. Se coc la foc potrivit sau 180 grade, timp de 30-40 de minute.

5.Pentru sirop, mierea se pune puţin pe foc, cu un pahar cu apă. Nu trebuie să dea în clocot, ci doar să atingă punctul de fierbere. Imediat după ce se scot sfințișorii din cuptor, se toarnă deasupra siropul şi se presară nuca amestecată cu scorţişoară. Mucenicii trebuie să fie foarte bine însiropați.

Mucenici munteneşti

Ingrediente:

Pentru aluat:

½ kg făină

75 ml ulei

250 ml apă

Pentru fiert:

2 l apă

5 linguri zahăr

2 plicuri zahăr vanilat

coaja rasă de la o lămâie şi de la o portocală

o fiolă esenţă de rom

Pentru servit:

200 g miez de nucă măcinat

scorţişoară măcinată

Mod de preparare

1.Se face un aluat din făină, ulei, apă călduţă şi sare. Apoi, se întinde într-o foaie nu mai groasă de 1 cm din care cu aparatul special se decupează cifra opt. În lipsa aparatului, din aluat se rup bucăţi de mărimea unei nuci care se întind în suluri şi se împletesc sub forma cifrei opt. Apoi, răsfirate pe masă cifrele se lasă să se usuce timp de o oră.

2.Într-o oală încăpătoare se pune apa la fiert cu cele două tipuri de zahăr, coaja rasă de lămâie şi esenţa de rom. Când clocoteşte şi zahărul s-a topit, se pun mucenicii şi se lasă la fiert, amestecând cu grijă căci se pot prinde de oală.

3.Se servesc alături de nucă măcinată şi scorţişoară pe care şi le adaugă fiecare după gust.

Atenție! Nu se fierb nuca și scorţişoara, pentru a nu da gust amar preparatului.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: doxologia.ro,

Citește și Vanilie – tot ce trebuie să știi despre această plantă

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Rețeta de mucenici moldovenești a lui Cătălin Scărlătescu. Trucul care îi face mai delicioși

Fanatik

Ce înseamnă linia continuă roșie de pe șosea. Șoferii trebuie să aibă mare grijă la asta

GSP.ro

Imagini tari de la petrecerea lui Marius Șumudică » Diana Șucu, impresionată pe ring de antrenorul Rapidului: „Are ritmul în sânge”