Când se pune busuioc sub pernă în 2024

Cuprins

1 Ce este busuiocul și la ce se folosește
2 De ce este busuiocul folosit în Biserică
3 De ce este considerat plantă magică
4 Când se pune busuioc sub pernă în 2024

Busuiocul este una dintre plantele cu virtuți tămăduitoare, utilizată în ritualuri pentru sănătate încă din cele mai vchi timpuri. Noi obișnuim să o asociem mai degrabă cu ritualurile religioase, fiind un element important în slujbele bisericești.

Și în tradiția folclorică joacă un rol important. Căci este folosit, în anumite momente din an, pentru farmece și ritualuri magice. Se crede că, atunci când se pune busuioc sub pernă în 2024 și în alți ani, există șansa de a se vedea în vis ursitul și viitorul. Dar trebuie respectate anumite reguli pentru asta.

Ce este busuiocul și la ce se folosește

Numit științific ocimum basilicum, busuiocul este o plantă ierboasă din familia Lamiaceae. Se numără printre ierburile aromatice, cu utilizare preponderent în domeniile culinar și farmaceutic. Busuiocul dulce este cel mai des cultivat, fiind utilizat cu precădere în bucătăria italiană.

Busuiocul grecesc are o aromă mult mai puternică, iar planta este mai compactă, cu frunze mici. Există și un soi thailndez, cu o aromă specială folosit mai ales în preparatele asiatice. Pe de altă parte, busuiocul mexican amintește mai degrabă de aroma scorțișoarei.

Pe lângă rolul lui atât de apreciat de condiment, busuiocul este una dintre cele mai apreciate plante medicinale. Este utilizat pe scară largă, atât în medicina tradițională chineză și indiană sau ayurvedică, precum și în alte sisteme de medicină holistică din toată lumea. Este bogat în vitaminele A și K, în calciu, fier și mangan. Are proprietăți antiinflamatoare, antibacteriene și este un bun calmant și diuretic.

Busuiocul este recunoscut și pentru virtuțile sale relaxante, stimulând secreția de endorfine. Cu un conținut ridicat de taninuri și flavonoide, previne îmbătrânirea celulară prematură. Este foarte bun și pentru sistemul digestiv, hrănind flora intestinală și stimulând tranzitul. Frunzele reprezintă un tonic excepțional pentru sistemul nervos și contribuie la întărirea memoriei.

Totuși, busuiocul necesită și câteva măsuri de precauție. Fiind bogate în vitamina K, frunzele pot duce la formarea cheagurilor de sânge. Un aport excesiv poate interfera cu medicamentele care diluează sângele. În schimb, extractele de busuioc pot subția sângele, ducând la probleme în cazul unei eventuale intervenții chirurgicale. În plus, cei care urmează tratamente pentru scăderea tensiunii arteriale sau pentru diabet trebuie să fie prudenți. Căci busuiocul poate scădea tensiunea arterială și glicemia.

De ce este busuiocul folosit în Biserică

În folclorul tradițional, busuiocul este nelipsit când vine vorba despre ritualurile magice. Este considerat a fi planta purificatoare, aducătoare de fericire, încăractă cu puteri magice și tămăduitoare. Denumirea de busuioc' provine din limba greacă, unde basileus' se traduce prin „rege'. Totuși, în rusă i se spune „vaselioc', iar germanii îi spun „basilienkraut'. Cu rol foarte important în Biserica Ortodoxă, se folosește sub aceeași denumire de busuioc' și mănunchiul folosit de către preoți la stropit, format din mai multe ramuri.

Istoricii bisericii spun că busuiocul creștea în zona unde împărăteasa Elena a descoperit Sfânta Cruce a lui Iisus Hristos. Se spune că busuiocul a crescut pe Crucea Domnului Hristos. După ce Domnul a fost dat jos, Crucea a căzut şi, cu vremea, a acoperit-o pământul. Mergând să caute crucea, Sfânta Împărăteasă Elena a simţit un miros plăcut, adus de vânt. S-a luat după el şi a găsit busuiocul.

A smuls câteva fire, să le răsădească în grădină. Și l-a găsit cu rădăcinile înfipte în Cruce. De aceea, se zice, ramurile busuiocului cresc în cruce. O altă povestire populară pretinde că pe tipsia Irodiadei erau presărate frunze de busuioc, pe ele fiind așezat capul Sfântului Ioan Botezătorul. În realitate, nici Sfânta Scriptură, nici o altă scriere istorică nu conțin informații despre folosirea busuiocului în creștinism, ca plantă sacră.

Din necesități practice, unele Biserici Ortodoxe folosesc crenguțe de busuioc verzi sau uscate la sfințirea Aghesmei celei Mari, dar și la Agheasma Mică. Dar, în rânduiala slujbelor amintite, busuiocul nu este un element indispensabil. Sfințirea apei se face prin venirea harului Duhului Sfânt, invocat de rugăciunea episcopului sau a preotului. Folosirea busuiocului este legată de o necesitate practică – stropirea bisericii și a credincioșilor cu agheasmă.

Busuiocul este folosit în biserică la sfințirea apei, precum și la sărbătoarea din 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci, existând astfel o asociere cu semnificația apariției acestuia. Legenda spune că și la nașterea Mântuitorului, oamenii au adus busuioc și l-au acoperit pe prunc. Din acea vreme ar fi pătruns busuiocul în biserică. Și este utilizat la ritualul sfințirii aghiazmei. De asemenea, busuiocul se pune la icoane, pentru a atrage protecția divină asupra casei și ocupanților săi.

În India straveche, busuiocul era simbol al ospitalității. În Egipt, era utilizat în ritualul de îmbălsămare a mumiilor. Vechii egipteni și grecii antici credeau că busuiocul ar deschide porțile raiului pentru o persoană care moare. În Italia și pe la noi, este simbolul dragostei și al seducției, crezându-se că mirosul lui îi înnebunește pe bărbați. Chiar și în tradițiile noastre se pune în prima baie a copilului, ca să fie mai atrăgător și cu noroc în amor. Unii creștini ortodocși evită să-l mănânce din cauza asocierii cu religia.

De ce este considerat plantă magică

Indiferent de cultura în care a trăit, omul a dorit dintotdeauna să afle măcar o frântură din viitor. Istoria popoarelor antice demonstrează că principala preocupare din punct de vedere religios a unei comunități, a unui popor, a fost aceea de a afla viitorul. De la celebrul Oracol din Delphi, la practicile divinatorii din Roma Antică și până la ghicirea în măruntaiele animalelor sacrificate în India și Iran, toate acestea pretindeau că descoperă evenimente ce se vor întâmpla.

Cele mai multe dintre practicile antichității au fost date uitării. Dar câteva au supraviețuit. Colțunașii de ghicitoare, apa măsurată, boabe de grâu, usturoi în pâinea dospită, turta de visat, picurii de ceară dintr-un castron cu apă sunt doar câteva dintre obiceiurile întâlnite și azi. De unde și întrebarea când se pune busuioc sub pernă în 2024 sau în alți ani. Și se referă la „rețeta' menită să dezvăluie viitorul partener de viață, cu ajutorul unui fir de busuioc din sfeștocul cu care stropește preotul casele credincioșilor, în ajunul marii sărbători a Botezului Domnului.

Grecii, dar și romanii, considerau busuiocul „iarba dragostei și a fertilității', o plantă sacră, înflorirea fiindu-i celebrată prin serbări și adevărate ritualuri. Popularitatea plantei în arealul cultural al Mării Mediterane, acolo unde s-a plămădit și religia creștină, a făcut ca aceasta să pătrundă în practica noastră.

Datorită parfumului și formei cupelor florilor busuioc, această plantă este ideală pentru stropirea cu agheasmă. Dacă în practica liturgică busuiocul nu are o încărcătură sacră, în tradițiile populare nu lipsește din niciun ritual. De la prima băiță a pruncului, la nuntă și în ritualurile de înmormântare, busuiocul are un loc bine stabilit.

Iar la Botezul Domnului capătă valențe magice. Este atunci când se pune busuioc sub pernă în 2024 și în alți ani. Fetele nemăritate, încurajate de femeile mai în vârstă, „jumulesc' sfeștocul de busuioc al preotului venit să binecuvânteze casa în Ajun.

Tradiția populară obliga pe fetele care luau busuioc de la preot să îl pună sub pernă în noaptea de Bobotează. Asta ca să-și viseze viitorul soț. Totuși, este un obicei condamnat de canoanele Bisericii Ortodoxe sub numele de „ghicit' sau „ghicitură'. Căci Învățătura Sfintei Biserici, bazată pe Sfânta Scriptură, demonstrează că practica aflării viitorului nu este conformă cu voința lui Dumnezeu:

„Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă, nimeni care să întrebe pe morţi' (Deutoronom 18, 10-11).

Ghicitul viitorului nu este o practică demnă de un creștin care rostește, cu toată credința, „Facă-se voia Ta'. Dacă credința noastră este sinceră și totală, nu avem nevoie să cunoaștem viitorul, nu avem nevoie să ne visăm soarta, partenerul de viață sau alte evenimente ce vor urma.

Când se pune busuioc sub pernă în 2024

Tradiția folclorică și superstițiile primează la marile sărbători de peste an. Iar prima dată când se pune busuioc sub pernă în 2024 este noaptea din Ajunul Bobotezei.

Ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie)

Fetele trebuie să ceară sau să fure de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui cu care se vor căsători. Tot pentru Ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.

În unele părți, tinerele își pun pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc. În alte zone, femeile necăsătorite pun busuioc la streașina casei. Dacă, a doua zi, îl găsesc plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi. E mare păcat să speli ceva în aceste zile. Se mai spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. Tradiţia cere ca de Bobotează să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Nu care cumva să te cerți cu soțul, căci de asta veți avea parte tot anul!

De Dragobete (23 spre 24 februarie)

De Dragobete, magia iubirii prinde contur. Și este alt moment când se pune busuioc sub pernă în 2024. Noaptea de dinaintea Dragobetelui, la fel ca cele din ajunul Sfântului Andrei sau al Bobotezei, este magică. 41 de boabe de grâu și un fir de busuioc fințit, puse sub pernă, îţi pot aduce în vis ursitul.

Dar se mai folosește busuiocul și pentru alte ritualuri menite să atragă și păstreze iubirea. Cei dornici de dragoste merg la cules plante fermecate, pentru a le folosi apoi la diverse vrăji și descântece. Unele fete își pun busuioc în păr, ca să fie mai atrăgătoare pentru bărbați. Se spune că fetele care se logodesc de Dragobete se mărită până la sfârșitul anului.

În noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie)

La sărbătorea creștinească a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie, în popor se cinstesc Sânzienele. După datină, se țin obiceiuri păstrate cu sfințenie. Și foarte importantă este mai ales noaptea din ajun. Fetele care vor să fie mai atrăgătoare și mai drăgăstoase trebuie să-și pună flori de sânziene în păr sau în sân și să se spele pe cap cu fiertură de iarbă mare și busuioc.

Pentru a-și visa ursitul, trebuie să-și pună flori de sânziene și de busuioc sub pernă. Din spice de grâu, pelin, verbină, busuioc, sunătoare, ferigă, soc, cicoare, salcie şi flori de sânziene, fetele împletesc cununi, în formă de cerc. Acestea apără oamenii, animalele şi recoltele de forţele rele, de inundaţii, furtuni ori grindină, dacă sunt agăţate la uşi, la ferestre, la stâlpii porţilor şi pe crucile mormintelor.

În noaptea Sfântului Andrei (29 spre 30 noiembrie)

Noaptea de dinaintea sărbătorii Sfântului Andrei are un loc important în folclorul românesc. Și fetele abia așteaptă acest moment din an! Este unul dintre cele mai importante momente când se pune busuioc sub pernă în 2024 și în alți ani.

În această noaptă magică, cei necăsătoriți fac farmece pentru aflarea sau atragerea ursitei. Iar femeile încearcă să atragă norocul și bunăstarea în casele lor. Căci se spune că noaptea aceasta e cea mai puternică din an, pentru ca vrăjile, farmecele şi descântecele să se prindă'.

Pentru a prevedea cine ţi-e ursit să-ţi fie bărbat sau pentru a te convinge dacă cel pe care l-ai ales deja e cel potrivit sau pentru a descoperi cât de norocoasă ești, trebuie să te transformi într-o mică vrăjitoare. Ia 9 ceşcuţe cu apă sfințită cu busuioc şi toarnă-le într-un vas, de preferat nou, pe care-l pui sub icoană.

A doua zi, în zori, toarnă apa din vas din nou în fiecare ceşcuţă. Dacă mai rămâne apă pe fundul vasului, chiar şi câţiva stropi, vei avea noroc. Iar dacă ultima ceşcuţă rămâne neumplută, atunci e clar că nu vei avea parte de măritiş bun prea curând. Ca să-ţi visezi ursitul, pune sub pernă 41 de boabe de grâu și o crenguță de busuioc.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: Mănăstirea Brazi, doxologia.ro,

Citește și Ienupărul – proprietăți, beneficii, întrebuințări în bucătărie

Urmărește-ne pe Google News