Când sunt Floriile în 2025

Cuprins

1 Ce înseamnă sărbătoarea Floriilor
2 Când sunt Floriile în 2025
- 2.1 Salcia e vedeta sărbătorii
- 2.2 De Florii, se împlinesc dorințe
3 Ce se face în Sâmbăta lui Lazăr
4 Urmează Săptămâna Patimilor

Sâmbăta și Duminica Floriilor sunt zile cu o puternică încărcătură spirituală. Dar obiceiurile populare întrec semnificația religioasă a sărbătorilor. Ramurile de salcie înmugurite sunt vedetele acestor zile și au căpătat puteri nebănuite în tradiția folclorică. Când sunt Floriile în 2025 și în ceilalți ani, se sărbătorește.

Ce înseamnă sărbătoarea Floriilor

Duminica Floriilor marchează momentul intrării lui Iisus Hristos în Ierusalim. A fost unica dată când Fiul lui Dumnezeu a acceptat să fie aclamat drept Împărat. Ramurile de salcie sunt vedetele acestor zile. Și asta pentru că ele amintesc de cele de finic şi de măslin, cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea Sa în Ierusalim. Cum pe la noi aceste plante nu sunt ușor accesibile, au fost înlocuite cu salcia, arbore sfânt în cultura religioasă.

În timpuri străvechi, sărbătoarea era dedicată zeiţei romane a florilor, Flora. În tradiţiile populare româneşti, Floriile se serbau, pe vremuri, în două zile. Sâmbăta Floriilor sau Moşii de Florii era o zi închinată morţilor, ca zi a neamului şi a pământului. Duminica Floriilor sau Staurele Floriilor era ziua renașterii naturii, a vegetației. Acum sunt sărbătoriți toți cei ce poartă nume de flori deși, pe vremuri, se celebra doar onomastica celor cu nume de Florin, Florina și derivatele acestora.

Când sunt Floriile în 2025

Data sărbătorii Floriilor este variabilă. Și asta pentru că depinde de data la care se celebrează Învierea Mântuitorului Iisus Hristos și Sfintele Paști. Astfel, ultima duminică din Postul Mare comemorează Intrarea Domnului în Ierusalim și marchează începutul Săptămânii Patimilor lui Iisus. Așa se face că, în acest an, 13 aprilie este data când sunt Floriile în 2025. Această zi sfântă este și preambulul Săptămânii Patimilor, începutul ritualului pascal, care ține până la Înălțare, la toți credincioșii creștini.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Dana Budeanu îi acuză pe soții Georgescu că au folosit credința pentru a-și urmări interesele și au instigat la ură: „Sunteți niște atei! V-ați folosit de BOR ca ultimele scursuri”

Prima atestare documentară a sărbătorii de Florii datează din secolul al IV-lea. Și este vorba despre două predici scrise de către Sfântul Ierarh Epifanie dedicate acestei sărbători. Există și scrieri străvechi ale unor pelerini care descriau felul în care se celebrau Floriile la Ierusalim. Iar în acestea se regăsesc și referiri la sfințirea ramurilor de salcie în biserici.

În Evul Mediu, Duminica Floriilor mai era cunoscută și sub denumirea de „duminica aspiranților' sau „a candidaților'. Și numele se referă la persoanele nebotezate, care mergeau atunci să ceară botezul. I se spunea și „duminica grațierilor', căci era un prilej pentru acordarea de grațieri pentru condamnați.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Donald Trump a dat de înțeles că nu l-a dorit pe Klaus Iohannis la șefia NATO. Ce i-a spus lui Mark Rutte: „Nu mi-a plăcut, cred că l-am ținut departe…”

În Bizanț, împărații și domnitorii ortodocși răsăriteni celebrau Floriile cu mult fast. În România, sărbătoarea este o îmbinare a semnificației evenimentului religios cu tradițiile folclorice, cu rădăcini în antichitatea traco-pontică.

Salcia e vedeta sărbătorii

Se spune că însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte. Și a ajutat-o pe Sfânta Fecioară să treacă apa unui râu. De aici sărbătorirea cu fast a acestui arbore în Duminica Floriilor. În această zi, știută și drept Duminica Stâlparilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie. Este vorba despre așa-numiții mâțișori, care se împart creştinilor pentru a le pune la icoane, la uși și la ferestre. Preoții le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii.

Sub cuvântul „mâțișor', românii înțeleg floarea salciei. Evanghelistul Luca spunea că Domnul nostru Iisus Hristos, când a intrat, după învierea lui Lazăr, în Ierusalim, a fost întâmpinat cu ramuri verzi de arbori și mai ales de finic. Deoarece pe teritoriul românesc nu cresc finici, românii întrebuințează rămurele de salcie.

În ajunul Floriilor, pălimarul, împreună cu câțiva oameni, aduce mai multe brațe de ramuri de salcie. A doua zi dimineață, preotul sfințește mâțișoarele aduse și le dă pălimarului, ca să le împartă credincioșilor. Pălimarul pune o parte dintre acestea lângă tetrapod, ca fiecare creștin care vine la biserică și sărută icoana intrării lui Iisus în Ierusalim să-și poată lua câte să-și poată lua câte o ramură. Restul se păstrează în altar, până după sfârșitul liturghiei. Apoi, se împart și celor care nu și-au putut lua singuri sau care au venit ceva mai târziu la biserică. După liturghie, fiecare credincios se duce cu salcia acasă, așezându-le după icoane sau în alt loc din casă.

De Florii, se împlinesc dorințe

Când sunt Floriile în 2025 și în toți ceilalți ani, oamenii respectă o serie de obiceiuri menite să le împlinească dorințele și să atragă norocul asupra lor. Încă din Sâmbăta Floriilor, trebuie respectate o serie de ritualuri menite să atragă norocul, sănătatea și bunăstarea. Seara, fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi. Așa încât, la răsăritul soarelui de Florii, razele să mângâie obiectele și să le încarce cu magie. Astfel, vor fi mai sănătoase, mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii flăcăilor.

În Duminica Floriilor, se curăţă mormintele și împodobesc cu mâțișori. Toți cei ce au purtat șnurul de mărțișor, îl agață acum în pomi și își pun dorințe. Mai există credința că dacă te împărtășești în Duminica Floriilor și îți pui dorințe când te afli în fața preotului, acestea se împlinesc. De te încingi cu ramuri de salcie, nu te mai doare mijlocul tot anul. În plus, ca să-ți fie bine, e obligatoriu să te bucuri de Florii. Nu te spăla pe cap în această zi, dacă nu vrei să albești înainte de vreme. Sașii păstrează tradiţia de a planta un pom de Florii.

Ce se face în Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbăta de dinaintea Floriilor anunță Săptămâna Patimilor. Se numește Sâmbăta lui Lazăr sau Lăzărelul. Pe lângă obiceiurile specifice Moșilor, aduce cu sine tot felul de ritualuri. Vineri, în ajun, nu se face treabă și se ține post, ca să fim feriți de arsuri. În Sâmbăta lui Lazăr, fetele se împodobesc cu rămurele de salcie şi merg cântând pe la case, primind în schimb ouă pentru înroşit.

Femeile împart plăcinte sărmanilor, căci i se face pomană lui Lazăr, un băiat care se spune că ar fi murit poftind la ele. Se mai spune că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului. De aceea li se și dă de pomană. În popor, se crede că cine nu respectă cum se cuvine Sâmbăta lui Lazăr sau Lăzărelul se umple de pistrui.

De fapt, sărbătoarea Floriilor și Sâmbăta lui Lazăr sunt strâns legate de minunea învierii lui Lazăr din Betania, cunoscut azi drept Sfântul Lazăr sau Lazăr cel mort 4 zile. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în sâmbăta din ajunul Floriilor. A fost unul dintre primii ucenici ai lui Iisus Hristos. Și a fost înviat de Mântuitor chiar în ajunul intrării Sale în Ierusalim.

Conform spuselor Preacucernicului Părinte Thomas Hopko, miracolul Învierii lui Lazăr este „apogeul” Evangheliei lui Ioan și dovada de netăgăduit a dumnezeirii lui Hristos. De asemenea, este evenimentul care a declanșat succesiunea de fapte care au dus la arestarea și la Patimile Domnului.

Urmează Săptămâna Patimilor

Ca urmarea a învierii lui Lazăr, la patru zile de la moartea acestuia, Hristos a fost întâmpinat ca Mesia cel demult așteptat, Împăratul lui Israel. Împlinind proorociile Vechiului Testament, a intrat în Ierusalim, cetatea regală, călare pe un mânz de asin. Mulțimile L-au primit, având în mâini ramuri de palmier, cu cântări și strigăte de laudă: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Osana, Fiul lui David, Împăratul lui Israel!”. Văzând că mulți credeau în el, ca urmare a învierii lui Lazăr, dar și văzând că este slăvit de popor, preoții și cărturarii, în frunte cu arhiereul Caiafa, caută să Îl omoare.

Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor fac legătura între Postul Mare și Săptămâna Patimilor. În ajunul celebrării învierii lui Lazăr, la Vecernie, este anunțată în mod solemn încheierea celor patruzeci de zile ale Postului Mare. Aceste două zile, înainte de Patimile Mântuitorului, sunt unice și paradoxale.

Celebrarea Sâmbetei lui Lazăr este una pascală. Liturghia din această zi Îl slăvește pe Hristos – Învierea și Viața. El, ridicându-l pe Lazăr din morți, a preînchipuit învierea de obște, a tuturor oamenilor, chiar înainte de patimile și moartea Sa. Această Liturghie este singura ocazie din cursul anului bisericesc în care cântările Învierii de Duminică se țin într-o altă zi.

În calendarul și imnografia Bisericii, această zi este strâns legată de ziua următoare, Intrarea Domnului în Ierusalim, și de Învierea Domnului. Învierea lui Lazăr preînchipuie învierea cea de obște, a tuturor. De aceea, în această sâmbătă se face pomenire generală pentru morți, cerând de la Domnul ca toți cei adormiți să fie așezați „în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinarea”.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, crestinortodox.ro,

Citește și Postul Paștelui 2025 – zile cu dezlegare la pește

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News