Când sunt Rusaliile în 2023? Este foarte ușor să afli data. Și asta pentru că sărbătoarea are loc la exact 50 de zile după Paști. Așadar, ca să afli când sunt Rusaliile în 2023, ai de numărat 50 de zile de la sărbătoarea Învierii.
Ca să afli când sunt Rusaliile în 2023, ai de făcut un calcul simplu. Mai exact, numeri 50 de zile de la Paști. Așa se face că, în acest an, Rusaliile se sărbătoresc pe 4 iunie. Toată această perioadă poartă numele de Cinzecime în tradiția ortodoxă. Iar ceea ce se numește în popor sărbătoarea Rusaliilor este de fapt Sărbătoarea Sfântului Duh și a Sfintei Treimi, momentul culminant și încheierea ritualurilor pascale.
Sfântul Duh leagă Biserica de comunitatea Apostolilor, de adunarea din „zilele de pe urmă’. Prin Pogorârea Duhului Sfânt, Biserica devine o realitate, iar a fi creștin înseamnă a avea Duhul Sfânt. Acest praznic bisericesc se numără printre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paști și de ziua Duminicii. În vremuri străvechi, catehumenii primeau botezul în această zi, iar oamenii duceau la biserici flori și ramuri de pomi, drept mulțumire. A doua zi se prăznuieste Lunea Sfântului Duh, a treia entitate a Sfintei Treimi, după Tatăl și Fiul.
Cum afli când sunt Rusaliile în 2023
La exact 50 de zile după Paști, credincioșii sărbătoresc unul dintre momentele importante de peste an. Este vorba despre Pogorârea Sfântului Duh. Duminica Mare, a Pogorârii Sfântului Duh, cea care încheie în ritualul bisericesc Ciclul Pascal, se bucură de o însemnătate aparte. Cunoscută și ca Sărbătoarea Rusaliilor, are o însemnătate aparte pentru fiecare creștin. Biserica readuce în atenția credincioșilor momentul Coborârii Sfântului Duh pe pământ, asupra ucenicilor Mântuitorului. Dar semnificația cu adevărat importantă a acestui eveniment este, de fapt, învăluirea sufletelor noastre cu dragostea pentru dumnezeire. Marele praznic împărătesc reprezintă încheierea unui legământ al harului şi al iubirii, prin Pogorârea Sfântului Duh, dar și consacrarea Bisericii lui Iisus.
Potrivit scrierilor religioase, Pogorârea Sfântului Duh a avut loc în aceeași zi în care evreii vremurilor de atunci sărbătoreau Rusaliile, eveniment menit să celebreze bucuria muncilor agricole, prin dăruirea roadelor obținute. La greci, sărbătoarea poartă numele de Cinzecime, fiind celebrată la 50 de zile după Sfintele Paști.
Ce se sărbătorește când sunt Rusaliile
De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are Sfântul Duh în prim plan. Acesta nu a fost dăruit numai Bisericii, ci fiecărui creștin în parte și este comoara darurilor celor bune primite de la Dumnezeu: viața, sănătatea, puterea de muncă, sfințenia și virtutea. Luând forma unor limbi de foc, Sfântul Duh a coborât peste ucenicii Mântuitorului, oferindu-le acestora daruri nebănuite. Astfel, cei 12 ucenici, evrei simpli, fără prea multă carte, au început să vorbească limbi străine, necunoscute până atunci. Așa se face că, împărtășind tuturor credința lor, au devenit preaînțelepți plini de lumină, râvnă și toate harurile dumnezeiești, făcători de minuni în toată lumea. Au fost convertiți la creștinism păgâni, oameni simpli au devenit împărați, mulți au luat calea credinței. În timp, Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. La armeni, înaintea acestui eveniment important, se ține o săptămână de post, care se încheie cu Duminica Albă, sinonimă cu Rusaliile.
Sfântul Duh este încununarea credinței și Taina iubirii supreme
În a doua zi după Duminica Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuieste Lunea Sfântului Duh, a treia entitate a Sfintei Treimi, după Tatăl și Fiul. Cărțile sfinte spun că „întru această zi, prăznuim pe însuși preasfântul și de viață făcătorul și întru totputernicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu’. Iubirea se află la originea conceperii noastre după chipul Sfintei Treimi. Deși se vorbește despre despre trei entități distincte, Sfânta Treime vine să confirme puterea absolută, dragostea nețărmurită și lumina eternă a unui singur Dumnezeu, esența tuturor lucrurilor. Iar Duhul Sfânt le aduce desăvârșirea. Este și motivul pentru care, în Lunea Duhului Sfânt, este sărbătorită și Sfânta Treime.
Acum a început
Biserica Ortodoxă consideră această zi drept clipa împlinirii misiunii de propovăduire a Mântuitorului şi începutul Împărăţiei lui Dumnezeu, al Bisericii Sfinte, Sobornicească şi Apostolească. Deși anul bisericesc începe la 1 septembrie, punctul culminant liturgic este reprezentat de Sfintele Paști, care includ și Postul Mare, dar și cele cincizeci de zile care urmează până la Pogorârea Sfântului Duh. De-acum, până la următorul Post Mare, duminicile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt, calendarul religios afișând numărul de „săptămâni după Rusalii’, cu slujbe și cântări caracteristice. În prima duminică de după Rusalii, e Sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Rusaliile trebuie respectate
În popor, sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh coincide cu serbarea Ielelor sau a Rusaliilor. Tradiția folclorică primează în aceste zile, căci Rusaliile sunt de temut, dacă nu sunt respectate cum se cuvine.
Se spune că Rusaliile nu sunt zâne binefăcătoare, așa cum s-ar putea crede. Ci sunt duhuri care au părăsit mormintele în Joia Mare. Acestea au petrecut Sfintele Paști printre cei vii, iar acum nu mai vor să se întoarcă în lumea lor. De aceea, fac rău și aduc necazuri: îi pocesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. Dacă vreun muritor are neșansa de a le vedea jucând sau de a călca pe locul unde au petrecut ele, se îmbolnăvește. Și se spune apoi despre el că este „luat de Rusalii’. Vindecarea se găsește numai în descântece.
De aceea, se împodobesc casele cu leuștean, usturoi și în special cu ramuri de tei, pentru a se apăra. În plus, îmbunează spiritele celor morți, dându-le de pomană bucate alese, în sâmbăta din ajun. În noaptea de Rusalii, înflorește feriga. Cel ce o va aduce acasă va avea parte de noroc. La Moșii cireșelor se dau de pomană vase cu bucate alese, căni cu apă, vin sau lapte, neapărat împodobite cu cireșe. În aceste zile, nu se aruncă gunoiul, nu se mătură, nu se spală și nu se șterge praful, căci morții vor crede că asta e pomana lor. Femeile care cinstesc cum se cuvine Moşii își păstrează sufletul mereu tânăr.
Călușarii protejează
Despre dansul călușarilor se știe că a fost practicat, din cele mai vechi timpuri, cu scop tămăduitor. Chiar dacă nu i se știe exact originea, despre dansul călușarilor e cert faptul că are strânsă legătură cu sărbătoarea Rusaliilor. Cel puțin în Oltenia, este un obicei specific perioadei. Și se joacă în toate zilele dintre sărbătorile Înălțării Domnului și Pogărârii Sfântului Duh. Rolul dansului este de a alunga spiritele rele și de a aduce vindecare. De aceea, călușarii se adună în cete și merg din casă în casă, pentru a alunga toate relele din gospodării. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare. In a doua zi de Rusalii, călușarii merg la cei bolnavi din sat. Persoana suferindă este scoasă din casă, apoi se așază cu fața spre Răsărit. Există un întreg ritual legat de acest moment. Se crede că, dacă la finele jocurilor, bolnavul tremură, atunci înseamnă că e luat de căluș și are nevoie de alte ritualuri specifice pentru vindecare.
Pe de altă parte, în Ardeal, are loc un alt obicei străvechi la sărbătoarea Rusaliilor. Este vorba despre udatul nevestelor. La ceremonie sunt chemate doar cuplurile care s-au căsătorit după Rusaliile din anul care a trecut. Este momentul în care se practică un ritual menit să aducă feritilitate, belșug și sănătate tinerilor căsătoriți. În a doua zi de Rusalii, femeile proaspăt măritate sunt udate de către flăcăii satului cu apă din râu, pentru a da naștere la prunci sănătoși și frumoși. Tinerii din sat le iau în brațe pe proaspetele neveste și amenință că le aruncă în apă. Soții sunt obligați să negocieze cu flăcăii recompensa necesară pentru ca nevestele să scape doar cu câțiva stropi de apă pe pantofi, fără a fi aruncate în râu. După acest ritual, se fac petreceri de pomină.
Descântec de Rusalii
A plecat… (se spune numele persoanei descântate)
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Şi când la dealul Cănănăului,
Sub umbra nourului,
În zăpdia rugului,
În heliştea vântului,
Iacă acolo,
Anania Santasia
Şi cu soru-sa Irodia,
Doamna Zânelor,
La un copac frunzuros,
Cu tatăl lor,
Cu fraţii lor,
Cu surorile lor
Şi cu toate neamurile lor.
Şedea jos şi mânca
Şi bea
Şi petrecea
Şi din revolvere da
Şi pe cine întâlnia
Îl ologia.
(Numele persoanei descântate)… pe acolo a trecut,
În loc a stătut,
La dânsele s-o uitat,
Rusaliile o zis:
– Vin …(numele persoanei descântate)… de mănâncă!
El o zis: – Nu mânânc la masa voastră!
– Vin de bea un pahar de vin!
– Nu voiu să beau din paharul vostru!
– Vin de cântă!
– Nu vin!
– Vin de joacă!
– Nu vin să joc la jocul vostru!
Dar Erodia, doamna Zânelor,
Cu toate neamurile ei,
S-a mâniat,
Cuvânt în samă (numele peroanei descântate) nu le-au luat,
Că ruşine mare le-au făcut.
Ele s-au îmburzuluit,
De jos s-au sculat,
La (numele peroanei descântate) au alergat,
Brânci din picioare alţii i-o dat’
Tudor Pamfile – Sărbătorile la români – Vrăji și descântece Româneşti
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: wikipedia.org, rightwords.ro
Citește și Postul Paștelui 2023: tradiții, obiceiuri, zile cu dezlegări la pește