Care e glicemia normală în funcție de vârstă

Cuprins

1 De ce e important să-ți cunoști glicemia
2 Cum se testează glicemia
3 Care e glicemia normală în funcție de vârstă
4 De ce e importantă hemoglobina glicată
5 Atenție la sindromul metabolic!
6 Cum apare diabetul
7 Scapi de kilograme, scapi și de boală

Sunt boli care nu dor și nu prea dau semne decât târziu, când deja au afectat organismul simțitor. De aceea se și recomandă mereu efectuarea analizelor de sânge periodic, precum și vizita la medic. Iar bolile cauzate de alimentație ocupă primele locuri în clasamentul celor care fac ravagii în organism pe termen lung.

Spre exemplu, dacă e să ținem cont de ce spun specialiștii, nu diabetul de tip 2 în sine e pericolul adevărat, ci complicațiile sale devastatoare. Iar simptomele sunt greu de recunoscut pentru cineva neavizat, putând fi confundate cu ușurință cu alte stări trecătoare. De aceea, e important să știi care e glicemia normală în funcție de vârstă.

De ce e important să-ți cunoști glicemia

Sedentari și pofticioși, ne confruntăm tot mai des cu boli cauzate de alimentație. Iar diabetul tip II este cel mai frecvent. Îl lăsăm să pună stăpânire pe organism, ignorând semnele incipiente și mergând la medic abia când e deja târziu. Or, un set de analize, făcut periodic, ne poate scăpa de povara unei boli cronice cu consecințe grave. Iar testarea glicemiei se numără printre acestea.

Ce este glicemia? Ei bine, în termeni medicali i se spune glucoză serică. Și e inclusă în orice set de analize de sânge de rutină. E drept că se poate recolta și printr-o înțepătură banală în deget. Însă, cel mai bine este să afli adevărul din sângele venos. Testarea periodică la domiciliu e recomandată doar celor deja dignosticați cu diabet sau sindrom metabolic.

Analiza are rolul de a arăta nivelul zahărului din sânge. De ce se face? Pentru că așa-numiții carbohidrați sau hidrații de carbon, dintre care cei mai cunoscuți sunt zahărul și amidonul, ne dau energie. Cu ajutorul fermenților din salivă, al enzimelor pancreatice și din intestine, aceștia se transformă în glucid, substanță cunoscută sub numele de glucoză. Or, glucoza poate trece din intestinul subțire în sânge, pentru a ajuta organismul.

Cum se testează glicemia

Testarea glicemiei, numită și monitorizarea glicemiei serice, măsoară concentrația de glucoză din sânge. Cea mai simplă modalitate de testare constă în înțeparea degetului cu un ac mic. Prima picătură de sânge este aplicată pe o lamelă de testare, care este, mai apoi, introdusă într-un aparat numit glucometru. Moduri de testare:

Testarea à jeun sau pe nemâncate

Presupune determinarea glucozei serice (glicemia plasmatică bazală) și prelevarea mai multor probe de sânge. Prima se face după o perioadă de cel puțin opt ore fără alimente. Este cea mai folosită în diagnosticarea diabetului.

Testarea postprandială sau după masă

Este un test de sânge care măsoară concentrația glucozei după o masă cu un conținut stabilit de carbohidrați. Acest tip de testare oferă informații cu privire la cât de tolerant este organismul la glucoză.

Testarea aleatorie

Este utilă pentru a ajuta medicii să determine nivelul glucozei din sânge în orice moment al zilei. Nu este potrivită pentru cei care au glicemia ușor mărită. Însă este indicată pentru persoanele cu hiperglicemie și care au nevoie de tratament urgent. Se aplică mai ales în vederea diagnosticării diabetului de tip 1, deoarece întârzierea administrării tratamentului poate duce la complicații grave.

Testarea de toleranță la glucoză administrată oral

Acest test este util pentru a determina intoleranța la glucoză, diabetul de tip 2 sau diabetul gestațional ori de sarcină. Persoana este rugată să înghită o anumită cantitate de glucoză. La intervale bine stabilite de la administrare, se recoltează glicemia prin puncție venoasă. I se mai spune și test oral de toleranță la glucoză Și măsoară răspunsul corpului la zahăr. Implică două operațiuni: un test de tip screening și testul efectiv de toleranță la glucoză.

Pentru primul, nu este necesară o pregătire anterioară, nici schimbarea alimentației. Pur și simplu, se administrează oral un lichid care conține glucoză. Apoi, după o oră de la înghițirea lichidului, se ia o probă de sânge, pentru a verifica nivelul glicemiei. Un nivel prea ridicat indică necesitatea efectuării testului propriuzis de toleranță la glucoză.

Pentru acesta, trebuie respectate anumite reguli. Nu se mănâncă și nu se bea nimic cu minimum 8 ore înaintea efecturăii testului! Se va bea lichidul cu conținut de glucoză și se vor lua probe de sânge înainte și la fiecare 30-60 minute după, urmărindu-se nivelul glicemiei. În total, durează minimum 3 ore. Se utilizează pentru depistarea precoce a diabetului de tip 2, precum și a celui gestațional.

Care e glicemia normală în funcție de vârstă

Iată care e glicemia normală în funcție de vârstă, conform valorilor estimate prin analizele de sânge:

74-106 mg/dl, dimineața, înainte de masă;

74-106 mg/dl pe stomacul gol, după trezire, pentru gravidele sănătoase;

60-100 mg/dl pentru copiii mai mici de 6 ani;

60-100 mg/dl, înainte de masă, dimineața, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani;

60-100 mg/dl dimineața, înainte de masă, și cel mult 180 mg/dl în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani.

De ce e importantă hemoglobina glicată

Hemoglobina glicată (HbA1c) este unul dintre markerii esențiali în controlul glicemic. E importantă în dirijarea tratamentului la pacienții deja diagnosticați, dat și pentru depistarea bolii, când valorile glicemiilor sunt încă aparent normale. Este o analiză de sânge, care arată, în procente, media glicemiilor din ultimele trei luni. Rezultatele sunt independente de dietă și de fluctuațiile glucozei în sânge.

Valorile normale sunt între 4,8% și 5.6%. Între 5.6% și 6,4%, se consideră deja faza de prediabet. Iar de la 6.5% indică un diagnostic clar de diabet. Există și situații în care valorile pot fi fals crescute sau scăzute, cum ar fi bolile de sânge care influențează hemoglobina. Policitemia, anumite tipuri de anemie și pierderile cronice de sânge se numără printre acestea.

„În ultimii 30 de ani, multiple studii au confirmat corelarea controlului diabetului zaharat ( HbA1c <7%) cu o scădere semnificativă a riscului tuturor complicațiilor cronice (afectarea cerebrală, cardiacă, oculară, renală și nervoasă s.a.). HbA1c se referă la o fracțiune a hemoglobinei (știți, acea componentă esențială din sânge, care duce oxigen în țesuturi și care ne indică dacă există sau nu anemie).

Aceasta se leagă de glucoză, devenind astfel hemoglobina glicată. Reprezintă o analiză esențială ce dirijează modificarea tratamentului, valoarea ei țintă, în multe cazuri fiind < 7%. Dar ținta individuală va fi stabilită de medicul curant, în funcție de vechimea diabetului și starea de sănătate. Pentru cei care și-au atins ținta individuală, se poate repeta la 6 luni. Iar cei care nu sunt în parametri optimi vor repeta această analiză la fiecare 3 luni, până la optimizarea echilibrului glicemic.', explică dr. Ingrid Gall, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Gall Medical Center, Iași.

Atenție la sindromul metabolic!

Dislipidemia, adică nivelul crescut al trigliceridelor și al colesterolului, hipertensiunea și rezistența la insulină sunt trei mari semnale de alarmă. Netratat la timp, acest „trio formidabil' declanșează probleme. Mai ales dacă se combină și cu intoleranța la glucoză. Specialiștii îi spun sindrom metabolic. Îi caracterizează pe cei care ignoră kilogramele în plus, cu stil de viață haotic, sedentar.

Din cauza rezistenței la insulină, riscă decesul prin boli cardiovasculare. Prediabetul se caracterizează prin valori crescute ale zahărului în sânge, fără simptome. În majoritatea cazurilor, cei aflați în faza de prediabet și care nu iau măsuri dezvoltă boala în următorii ani. Dacă organismul este expus mult timp la valori glicemice peste normal, acestea încep să afecteze diverse organe. Printre complicațiile grave se numără ateroscleroza, neuropatia, retinopatia, bolile renale și cardiovasculare, mortalitatea fiind cauzată precoce prin AVC ischemic și infarct miocardic.

Cum apare diabetul

Diabetul duce la situația în care organismul nu mai asimilează corespunzător nutrienții din alimente. Așa încât energia nu mai ajunge la celule. Glucoza, forma prin care zahărul se găsește în sânge, ajutată de insulină, hormon secretat de pancreas, descompun alimentele consumate și le transformă în energie la nivel celular. La diabetici, pancreasul secretă prea puțină insulină sau deloc. La început pancreasul compensează, producând mai multă insulină. Cu timpul, pe măsură ce boala evoluează, acesta nu mai poate ține pasul, iar valorile glicemiilor încep să crească.

Dacă organismul este expus mai mult timp la valori glicemice peste normal, acestea vor începe să afecteze diverse organe și sisteme, cele mai sensibile fiind ochii, rinichii, sistemul nervos și inima. Printre complicațiile grave se numără ateroscleroza, neuropatia, retinopatia, bolile renale și cardiovasculare. Pericolul real îl reprezintă diabetul de tip II, întâlnit la peste 90% dintre diabetici, cauzat mai ales de obezitate, sedentarism, antecedente familiale.

Este foarte important să ceri sfatul medicului încă de la primele semne care pot fi trecute ușor cu vederea. Dacă urinezi prea des, mai cu seamă pe timpul nopții, înseamnă că nivelul glucozei din sânge e prea mare și pune presiune pe rinichi.

Setea exagerată, fără motiv aparent și foamea „de lup' ar trebui să reprezinte semnale de alarmă. La fel și vederea încețoșată. Când nivelul de zahăr din sânge crește sau se modifică brusc, mușchii depun eforturi mari pentru focalizare, de unde și vederea încețoșată. Prea mult zahăr în sânge ducei la amânarea vindecării unor răni aparent banale.

Scapi de kilograme, scapi și de boală

„Dacă până acum câțiva ani era un lucru cert că diabetul zaharat de tip 2 este o boală cronică ce necesită tratament tot restul vieții, în ultimii 5 ani, literatura de specialitate zdruncină din temelii această axiomă. Multiple studii vin să susțină contribuția esențială a scăderii ponderale importante în instalarea remisiunii bolii.

În prezent, nu este un consens internațional asupra definiției remisiunii. Dar se consideră menținerea valorii HbA1c sub 6,5% mai multe luni fără tratament medicamentos. Ca să vă bucurați de rezultate, scăderea ponderală trebuie menținută în timp. Nu se recomandă scădere ponderală rapidă dacă aveți o greutate normală, sunteți însărcinată, alăptați, aveți sub 18 ani sau ați fost diagnosticat/-ă cu o tulburare de alimentație anterior.', spune dr. Ingrid Gall.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: health.com, bioclinica.ro,

Citește și Cât de des e bine să donezi sânge

Urmărește-ne pe Google News