Care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri

Cuprins

1 De ce este important când mănânci
2 Cum contribuie crononutriția la starea de sănătate
3 Care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri
4 Atenție la dulciurile „sănătoase'!
5 Pofta de dulce e un semnal

Pentru mulți dintre noi, fără dulciuri, „viața e pustiu', ca să parafrazăm un citat amuzant celebru. Doar că dulciurile nu sunt tocmai cei potriviți aliați în alimentația sănătoasă. Și nu ar fi o problemă dacă ne-am limita la porții foarte mici, consumate din când în când.

Dar am ajuns să le savurăm oriunde și oricând, la orice oră din zi și din noapte. Or, tocmai aceasta este cea mai mare problemă. Căci, în zilele noastre, nu prea mai contează ce mănânci, ci cât și mai ales când. De unde și dilema cu privire la care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri.

De ce este important când mănânci

Momentul din zi în care te hrănești are un impact major asupra sănătății și a greutății corporale. De altfel, contează mult în diete, în controlul apetitului și în apariția bolilor cronice. Se știe că este important cât și cum mănânci. Însă oamenii de știință au descoperit că și mai important este când mănânci.

Și care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri? Ei bine, specialiștii consideră că orice aliment bogat în calorii este de preferat a fi consumat în prima jumătate a zilei.

Știi proverbul asiatic: „Mănâncă micul dejun singur, împarte prânzul cu prietenii și dăruiește cina dușmanilor tăi.' Este valabilă încă. Și asta pentru că obiceiurile alimentare trebuie aliniate ritmului circadian. Asta ca să beneficiem de o stare de sănătate bună și de un psihic puternic.

Grație felului în care ne este construit ceasul biologic, organismul este mai pregătit să digere și să metabolizeze alimentele „grele' în prima jumătate a zilei. Mai târziu, metabolismul „lenevește' și nu mai este eficient. Studiile au demonstrat că alimentele consumate în jurul orei 9 dimineața se metabolizează complet diferit față de aceleași alimente consumate mai târziu.

Cum contribuie crononutriția la starea de sănătate

În caz că nu știai deja, cercetările în acest domeniu s-au reunit sub umbrela științei numite crononutriție. Iar cercetătorii relaționează hrana zilnică programului adecvat pentru metabolizarea optimă pentru sănătate. Și, în loc să mai numere calorii, încearcă tot mai mult să afle efectele orelor de masă asupra capacității organismului uman de a arde și a stoca grăsimile.

Marta Garaulet, profesor de psihologie și nutriție la Universitatea din Murcia, Spania, studiază efectele cronologiei meselor asupra obezității și a tulburărilor metabolice. Și spune: „Este ceva la care, până nu demult, nu s-a gândit nimeni. Mereu s-a discutat despre ce mănânci și care este conținutul caloric sau de carbohidrați ori proteine al mâncărurilor. În Spania, masa principală a zilei este la prânz, în jurul orelor 2-3 p.m.. Consumăm 35 – 40 % din caloriile unei zile la mijlocul ei. Și, chiar dacă mâncăm cina târziu, nu mâncăm atât de mult.'

Concluzia? Chiar dacă te numeri printre cei care se trezesc mai târziu și sar peste micul dejun, ar fi indicat să-ți faci un obicei din a mânca bine în jurul prânzului și să ai o cină frugală sau chiar să lipsească. Cina ar trebui să fie consumată cu măcar câteva ore înainte de somn. Astfel, nu vei mai suferi de tulburări metabolice și nici nu te va mai tenta să mănânci mult și consistent seara.

Un studiu publicat în Obesity Reviews arată că persoanele care au consumat cea mai mare parte din caloriile unei zile în prima jumătate a acesteia au pierdut mai multe kilograme decât cei care au mâncat conform obiceiurilor. În plus, și-au îmbunătățit valorile tensiunii arteriale, ale glicemiei, colesterolului și insulinei. Pentru un alt studiu, cercetătorii au recrutat un grup de adulți pe care i-au urmărit pe parcursul unei săptămâni. Subiecții au consumat micul dejun la ora 8:00, prânzul la 12:00 și cina la ora 16:00.

Apoi, aceleași persoane au fost urmărite pe parcursul aceleiași perioade, dar consumând hrană consistentă, târziu. Și au descoperit că, în ciuda unei alimentații sănătoase și a respectării programelor de mișcare, persoanele care mănâncă seara târziu se simt mai flămânde decât celelalte. Iar explicația e simplă. Mâncatul târziu crește substanția nivelurile de grelină, hormonul foamei, și scade pe măsură nivelul de leptină, așa-numitul hormon al sațietății.

Care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri

Potrivit Martei Garaulet, profesor de psihologie și nutriție la Universitatea din Murcia, Spania, „Carbohidrații de dimineață sunt mai buni decât cei consumați mai târziu. Dacă vrei să mănânci ceva dulce sau pur și simplu pâine, paste sau produse de patiserie, e mai bine s-o faci dimineața sau după-amiaza devreme, când suntem mai receptivi la insulină, decât noaptea.'

Pe de altă parte, Alissa Rumsey, dietetician și consultant în nutriție, crede că „oricare' este răspunsul la întrebarea care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri. „Poți mânca un desert în orice moment al zilei vrei. Dacă îți cunoști bine corpul și el îți transmite că îi este poftă de un desert, atunci mănâncă un desert! Adesea, oamenii își reprimă pofta de a consuma un desert sau ceva dulce pe parcursul zilei, chiar dacă le este foame, ceea ce duce la pierderea controlului asupra poftei de dulce seara.'

Există și o glumă referitoare la faptul că am avea un stomac în plus, special pentru desert. Și se referă la faptul că, până și după o masă copioasă, tot mai „încape' și ceva dulce. Specialiștii spun că, de fapt, „stomacul pentru desert' este mai degrabă mental decât fizic.

Dr. Mihaela Bilic, medic primar în specialitatea diabet și boli de nutriție, afirmă: „Poftă de ceva dulce? De preferat să nu fie pe burta goală! Desertul mâncat la sfârșitul mesei, după alte feluri de mâncare, îngrașă mai puțin decât dacă e consumat ca o gustare de sine stătătoare. Când e vorba de făinoase și dulciuri nu doar numărul de calorii contează. Ci și viteza cu care glucoza / carbohidrații trec în sânge. Este așa numitul indice glicemic, care măsoară creșterea glicemie în sânge după o masă cu glucide. Și cu cât creșterea este mai mare și mai bruscă, cu atât produsul respectiv îngrașă mai tare…

Zahărul dintr-un desertse absoarbe mai rapid și mai mult dacă stomacul este gol. Când prăjitura este mâncată la sfârșitul mesei, zahărul se amestecă cu restul alimentelor. Și viteza cu care trece în sânge este mai mică. Nu este recomandat să consumăm dulciuri în afara meselor, sub formă de gustare. Tocmai pentru că produc o descărcare bruscă de insulină, hormonul care transformă rapid caloriile din zahăr în grăsime de rezervă.'

Atenție la dulciurile „sănătoase'!

Multe produse sunt incluse în categoria deserturilor recomandate pentru sănătate şi pentru menţinerea greutăţii. Dar trebuie reţinute şi o serie de atenţionări referitoare la fiecare dintre acestea. Căci nu mai contează care este momentul potrivit al zilei să mănânci dulciuri, dacă alegi ce nu trebuie.

Deserturile raw vegan

Ciocolată, bomboane, torturi şi tot felul de alte prăjituri preparate în stil raw vegan, la rece, conţin ingrediente naturale. Aduc mulţi nutrienţi organismului, dar conţin şi multe calorii. Ingredientele cel mai des folosite sunt curmale, migdalele, caju, nuci, pudră de cacao şi unt de cacao. Dar au şi cocos, seminţe de cânepă şi unele fructe. Aceste deserturi conţin o mulţime de calorii, însă cel puțin sunt 100% naturale, neprocesate (nici măcar termic). Așadar, consumate cu măsură, ar putea să reprezinte cele mai bune alegeri.

Dulceţurile şi gemurile

Dacă sunt făcute acasă, pericolul constă strict în cantitatea consumată. Atâta timp cât sunt mâncate cu măsură ele sunt foarte bune. În cazul produselor din comerţ, cel mai important este să verificaţi de fiecare dată ingredientele de pe etichetă şi sursa.

Cea mai importantă problemă cu dulcețurile și gemurile este reprezentată de zahărul adăugat sau fructoza. Ceea ce crește considerabil valoarea calorică a produsului, aducând o cantitate importantă de zaharuri simple în alimentație. Din altă perspectivă, aceste produse pot fi cuantificate drept de fructe. Ceea ce reprezintă un plus pentru sănătate.

Batoanele cu cereale

Contează foarte mult compoziția acestora. Multe dintre ele conțin cereale procesate și sirop de zahăr, fructe confiate, stafide, seminţe, ceea ce le creşte valoarea energetică. Totuși, la un consum moderat, nu pun probleme.

Batoane proteice şi/sau de slăbit

Batoanele proteice nu sunt deserturi. Chiar dacă au gust dulce! Ele sunt suplimente alimentare destinate celor care vor să își suplimenteze dieta cu proteine (și nu numai). Ar trebui folosite de către cei care fac efort fizic. Deoarece acolo necesitățile sunt mai speciale.

Batoanele de slăbit' sunt de obicei produse cu o valoare calorică controlată, destinate înlocuirii unei mese sau gustări. Pot fi consumate ocazional și ca deșert. Însă multe dintre ele trec printr-un proces tehnologic avansat. Ceea ce le include în categoria alimentelor înalt procesate. Nu sunt nocive, însă e de preferat să ne orientăm către alimente naturale.

Biscuiţii cu tărâţe sau digestivi

Avantajul acestora este aportul important de fibre. Însă se aplică aceleaşi observaţii ca la batoanele de cereale. Multe conţin fructe confiate, ciocolată etc..

Susan cu miere

Poate fi considerat un desert sănătos în măsura în care nu se depășesc niște cantități, pentru că valoarea calorică este importantă.

Pofta de dulce e un semnal

Faptul că simți nevoia să mănânci ceva dulce se poate traduce printr-un semnal de alarmă pe care organismul ți-l dă. Poftele alimentare înseamnă carențe nutriționale. Spre exemplu, lipsa de magneziu „cere' ciocolată. Cantități mici de crom, fosfor, sulf sau triptofan în organism ne fac să simțim nevoia exagerată de a mânca dulce. Drept urmare, o vizită la medic și un set de analize de sânge detaliat te pot ajuta.

Trucurile pentru păcălirea poftei de dulce nu funcționează decât uneori. Cine vrea să scape de această problemă trebuie să își reevalueze alimentația, să și-o echilibreze și să își permită din când în când consumarea unor alimente dulci, însă în cantități moderate și de preferat cu conținut cât mai redus de zaharuri simple, aşa cum este zahărul.

Foarte important este să știm și să facem diferența dintre plăcerea de a mânca alimente cu gust dulce și pofta greu de controlat de a consuma dulciuri concentrate. Căci, fie vorba între noi, și morcovii au gust dulce, însă nimeni nu poftește la ei. De cele mai multe ori, pofta incontrolabilă de dulce este efectul unui regim alimentar dezechilibrat, dar și al unor tulburări emoționale.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: huffpost.com, washingtonpost.com,

Citește și Cât timp se țin alimentele la congelator

Urmărește-ne pe Google News