Carne de miel – de ce se mănâncă carne de miel la Paște

Sărbătoarea Paștilor este cea mai importantă dintre sărbătorile creștinătății. Și a fost celebrată prima dată pe la 1400 înainte de Hristos. De aceea, la fel ca și în cazul altor sărbători mari, obiceiurile și superstițiile precreștine se suprapun cu tradițiile religioase.

Chiar este nevoie de sacrificiu?

Tradiția de a se mânca această carne de miel la Paște provine din elementul de bză al credinței iudaice, Exodului. Potrivit acestuia, poporul evreu a fost eliberat de sclavie de Însuși Dumnezeu. Ce legătură are carnea de miel cu asta? Ei bine, se spune că Dumnezeu le-ar fi cerut egiptenilor să-i elibereze pe evrei, dar aceștia au refuzat. Atunci Dumnezeu i-a pedepsit, aruncând asupra lor cele zece molime. Dintre acestea, cea mai crudă a fost aceea de a le muri toți nou-născuții. Iudeii au fost însă avertizați înainte. Și au fost sfătuiți să sacrifice câte un miel și să ungă tocurile ușilor cu sângele acestuia.

În acea noapte, îngerul morții a trecut și a omorât toți primii născuți ai familiilor care nu aveau ușile marcate cu sânge. Dar israeliții au respectat cuvântul Domnului și și-au însemnat ușile, așa încât lor nu le-au fost uciși copiii. Sângele mielului era o garanție oferită de credincioși că au respectat porunca divină. Și în zilele noastre a rămas obiceiul sacrificării mielului, respectat preponderent de ortodocși. Căci, mai presus de jertfa ființei nevinovate, simbol al inocenței, stă propriul nostru sacrificiu în fața lui Dumnezeu. Iar asta se poate traduce prin propriile sacrificii pe care le facem pentru a păși pe calea credinței și nu neapărat prin uciderea unui animal.

Cartea Exodului descrie cum Dumnezeu i-a indicat lui Moise să se petreacă Paștele. Și i-a cerut ca fiecare cap de familie să sacrifice câte un miel, apoi să ungă cu sângele animalului ferestrele și ușile caselor. Carnea friptă pe foc urma să fie conumată cât mai repede, de toată familia, cu azimă și ierburi amare. Porunca cerea să nu rămână nimic din mielul sacrificat, oasele urmând a fi arse. Astfel, cei care respectau porunca erau protejați în fața molimelor care aveau să cadă asupra egiptenilor.

Bucuria Învierii e mai mare

Pe de altă parte, lumea creștină celebrează Paștele drept sărbătoarea Învierii, a trecerii lui Iisus de la moarte la viață. Așadar, nu există nicio legătură cu istoria eliberării poporului evreu. Jertfirea Mântuitorului pentru mântuirea creștinilor și iertarea păcatelor oamenilor este asemuită cu sacrificarea mielului, simbol al blândeței, al nevinovăției și al inocenței. Iar ritualul pascal obligatoriu, potrivit Apostolului Pavel, ce trebuie respectat de creștini, constă în primirea Tainei Euharistiei, adică a Sfintei Împărtășanii, Trupul și Sângele lui Hristos, la Sfânta Liturghie. Expresia „mielul lui Dumnezeu! I-a fost atribuită Mântuitorului Iisus de către Sfântul Ioan Botezătorul, cu referire la sacrificul suprem pe care El l-a făcut pentru noi. În anumite regiuni de pe la noi, există obiceiul de a stropi mielul cu apă sfințită ca parte a ritualului de sacrificu, urmată de însemnarea cu semnul crucii a capului animalului.

De ce e bine să mănânci carne de miel

Lăsând la o parte credințele străvechi, consumul de carne de miel este recomandat în alimentație. Și asta pentru că acest tip de carne roșie are un nivel nutritiv ridicat. Este bogată în proteine, fiindu-le recomandată celor care necesită întărirea sistemului muscular, în convalescență. 100 g carne de miel conține 10g calciu și 1,90 g fosfor, ceea ce o face să contribuie la menținerea sănătății oaselor. Este bogată și în fier, seleniu, potasiu, precum și în vitamine B1, B2 și B12, cu rol în prevenirea anemiei și în creșterea rezistenței organismului. Totuși, se recomandă ca animalul să aibă cam 14 kg. Dacă este mai mic, carnea este indigestă și poate cauza probleme de sănătate. Cea mai bună metodă de preparare este la cuptor sau înăbușit, în combinație cu multe legume.

Deși fragedă, cu gust inconfundabil, carnea de miel nu e ușor de digerat. Și asta pentru că mieii sub 15 kg au o carne cu conținut bogat în purine, substanțe care îngreunează digestia. Pe de altă parte, carnea de miel mai mare este o combinație de proteine și aminoacizi esențiali benefică pentru organism, dacă este consumată în cantități rezonabile, care nu depășesc 300 g pe zi.

Când să te ferești de carnea de miel

Deși plină de elemente nutritive și foarte gustoasă dacă este preparată corespunzător, carnea de miel nu e bună pentru toată lumea. Cei care se știu cu probleme la ficat, rinichi sau pancreas ar trebui să o evite sau cel mult să o consume cu moderație. La fel ca și cei care suferă de gută, carnea de miel fiind foarte bogată în acid uric.

Se va evita asociaerea ei cu orez, cartofi, pâine sau alte tipuri de carbohidrați, căci devine și mai greu de digerat. Este de preferat să se folosească la gătit condimente amare, precum rozmarinul, salvia, cicoarea, care ajută la stimularea secreției biliare.

Cum se condimentează carnea de miel

Din cauza mirosului nu foarte plăcut și a gustului puternic, carnea de miel și de oaie necesită aromatizare corespunzătoare. În Orientul Mijlociu, unde acest tip de carne se consumă frecvent, se utilizează cu succes scorțișoara și nucșoara. În țările mediteraneene, rozmarinul și cimbrul sunt la loc de cinste, în vreme ce pentru africani sunt suficiente ardeiul iute și piperul alb. Pentru prepararea cărnii de miel, oaie, ied sau capră, este nevoie de un amestec de condimente potrivit. Se pot alege ierburi aromatice, precum menta, salvia, măghiranul, rozmarinul și cimbrul, împreună cu condimentele puternice: chimen, nucșoară, usturoi, ienibahar. Turmericul, piperul, ardeiul iute și boabele de muștar se potrivesc și ele în această combinație, la fel ca și frunzele de dafin.

În funcție de modul de preparare, condimentele diferă. Astfel, carnea la grătar se potrivește perfect cu rozmarin, usturoi și brandy. Carnea tocată se asortează bine cu ardei iute, coriandru, nucșoară sau ienibahar, sare și piper. Marinarea este extrem de importantă și se face cu suc de lămâie, ulei de măsline, combru, usturoi, boia, vin roșu. Pentru ca pulpa de miel la cuptor să iasă impecabil, trebuie frecată bine înainte cu un amestec asemănător celui pentru marinată. Se face la foc mic, să se pătrundă bine.

Idei de gătit carne de miel

Un preparat spectaculos este Barón.Se face din carne de miel sau batal. Bucata de carne utilizată este jumătatea din spate a animalului, constând în cele două pulpe unite prin șira spinării. Condimentate, acestea se prăjesc la frigare sau în cuptor și se servesc cu garnitură de legume.

Sosul mediteranean se îmbină perfect cu acest preparat, dar și cu alte tipuri de fripturi. Se prepară foarte rapid și ușor. Ingrediente pentru 4 porții: 1 linguriță cimbru uscat, 1 lingură zeamă de lămâie, 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 1 linguriță boabe de piper amestecate și zdrobite, 4 linguri iaurt, 50 ml vin alb sec. Se amestecă bine toate ingredientele și se dau la rece. Se folosește ca sos la fripturi din miel sau pasăre ori ca marinată, în care se ține carnea cel puțin două ore înainte de a fi preparată.

Drobul de miel este vedeta meniului pascal. Este destul de ușor de preparat și nici nu necesită mult timp. Pentru că se prepară din organe, pentru a fi mai ușor de digerat este nevoie de o condimentare corespunzătoare, fără a pierde gustul pe care îl știm cu toții.

Ingrediente pentru 8 porţii: 1 kg măruntaie de miel, 8 ouă crude, 4 ouă fierte, 4 felii de pâine înmuiate în lapte, 100 g unt sau untură, 4 legături de ceapă verde, 2 legături usturoi verde, 3 legături de mărar, 2 legături de pătrunjel, sare, piper.

Mod de preparare:

1.Măruntaiele, adică inima, ficatul şi plămânii de la un miel se spală în mai multe ape,. Se pun apoi la fiert în apă rece, cu un praf de sare, şi se lasă să dea în câteva clocote. După ce au fiert, se scot din apă şi se lasă câteva minute să se răcorească. Apoi se toacă fin cu cuțitul sau se trec prin maşina de tocat carne.

2.Ceapa verde şi verdeața se spală în câteva ape, se toacă mărunt. Se amestecă apoi cu măruntaiele de miel, ouăle crude, untul, pâinea înmuiată în lapte şi se condimentează cu sare şi piper după gust.

3.Se tapetează o tavă (sau formă de copt chec sau cozonac) cu unt sau alt tip de grăsime. Se poate folosi hârtie de copt, pentru a micșora cantitatea de grăsime folosită. Se toarnă un strat din jumătate din cantitatea de compoziţie în forma de copt și se nivelează bine.Deasupra, se așază ouăle fierte, unul în spatele celuilalt, pe mijloc, în șir. Apoi, se pune și restul de compoziție și se nivelează bine. Se bagă în cuptorul preîncălzit, la foc mic (160 grade la cuptorul electric) şi se coace cam 45 minute- o oră.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: Wikipedia, orientbazar.ro

Urmărește-ne pe Google News