Am crescut cu ideea desprinsă din basme că nimic nu e mai bun pe lume ca „sarea în bucate”. E drept că sarea dă gust bun mâncării și e indispensabilă pentru buna funcționare a organismului. Dar, ca tot ce este bun, contează și doza în care este ingerată. Altfel, poate provoca daune serioase. Drept urmare, e bine să știi câtă sare este recomandat să consumi pe zi.
Cuprins
Sarea a fost dintotdeauna apreciată pentru savoarea pe care o dă hranei. Dar, încă din cele mai vechi timpuri, era considerată ca având puteri magice. Romanii o credeau atît de importantă încât i-au dedicat o stradă numită Via Salaria. Și asta pentru a-și asigura aprovizionarea cu sare din Marea Adriatică.
De fapt, sarea este un element natural prețios, dar și un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului. Este esențială pentru numeroase mecanisme fiziologice vitale, cum ar fi transmiterea impulsurilor nervoase și reglarea presiunii. În ultimele două secole, multe studii s-au concentrat pe proprietățile sării. Și au demonstrat că aceasta este de o importanță crucială pentru sănătatea ființei umane. Problema este însă, că adesea, fără să ne dăm seama, abuzăm de ea. Așa că e indicat să știi câtă sare este recomandat să consumi pe zi.
Ce beneficii aduce sarea pentru sănătate
Sarea se găsește în toate alimentele, fie ele în stare naturală, fie preparate. Pâinea, brânzeturile, arahidele, mezelurile, produsele afumate, conservele, chipsurile au de obicei cantități mari de sare adăugate. Și mai rău, un obicei prost ne face să mai punem și noi un pic de sare peste alimentele deja sărate sau la cele nesărate consumate împreună cu unele deja sărate. Or, avem la îndemână variante alternative. Iar pentru accentuarea gustului este de preferat să se folosească plante aromatice și condimente.
Consumată în exces, sarea poate aduce prejudicii întregului organism. Dar cel mai mult au de suferit rinichii și inima. Pe de altă parte, utilizată extern, prin aplicații de nămol sărat și băi în apă sărată, aduce o sumedenie de beneficii pentru organism. Utilizarea externă a sării pure (clorura de sodiu NaCl) sau combinată cu alte minerale, presupune contactul cu pielea a sării simple încălzite în săculețe. Sau se pot aplica apa sărată, nămolurile sărate sub forma unor creme speciale pentru corp sau față.
Sarea uscată încălzită în săculețe se aplică în cazul durerilor articulare sau a unor inflamații simple neinfecțioase gen otite (aplicare preauriculară). De asemenea, sarea poate fi utilizată extern și sub forma aplicațiilor de nămol rece, sau încălzit, în împachetare parțială sau generală a corpului.
Tipuri de băi cu apă sărată
În mod extern, sarea este utilizată, în principal, sub forma băilor cu apă sărată, astfel:
– băi sărate simple aplicabile la domiciliu (500 de grame de sare de Himalaya, sare marină sau sare de mină grunjoasă neprelucrată – adăugată la ½ cadă cu apă de la robinet, de preferat declorinată cu filtru de declorinare) la 37-38 de grade Celsius, timp de 20 minute;
– imersiunea în apă sărată de mare rece (20-25 de grade Celsius) sau încălzită artificial în bazine (32-36 de grade Celsius), cu concentrații variabile de la 35 gr/litru în Marea Neagră, de exemplu până la 300-350 g/litru în Marea Moartă;
– imersiunea în apă provenită din lacuri sărate – de exemplu, Lacul Ursu dn stațiunea Sovata;
– băi sărate la cadă sau piscine cu apă diin lacuri sărate încalzită (34-36 de grade Celsius) și ușor diluată.
„Băile cu apă sărată se recomandă a fi efectuate de 2-3 ori pe zi, câte 20-30 minute, la persoanele sănătoase, în cure de 7-21 zile. În schimb, băile la cadă se fac o dată pe zi, în cure de 5-10-15 ședințe. De asemenea, împachetările calde cu nămol sărat sapropelic se fac în cure de 5-10-15 ședințe, la temperaturi între 39-43 de grade Celsius, în funcție de afecțiunile asociate.', punctează dr. balneolog Susana Pretoran.
Efectele terapiei cu sare
Apa și nămolul cu concentrații foarte ridicate de sare au efecte foarte rapide, intense și de durată asupra pielii. În plus, duc la detoxifierea profundă a țesuturilor și a organelor interne. „Local, prin aplicarea sării se produce vasodilatație. Aceasta poate fi fie imediată la aplicare caldă, fie secundară postvasoconstricție la aplicare rece. Circulația activată și deschiderea porilor permit îndepărtarea toxinelor din stratul subcutanat, cât și oxigenarea și hrănirea mai eficiente ale pielii și țesutului subcutanat.
Substanțele active conținute în apa sărată și nămol (minerale, vitamine, biostimuline, auxine tip hormon asemănător estrogenului) sunt absorbite mai eficient. Și se observă o creștere a calității colagenului. În plus, cristalele de sare au efect de gomaj fin cu îndepărtarea delicată și eficientă strat cu strat a celulelor uzate. Se obține, de asemenea, o hidratare profundă și de durată.
Sarea pătrunde în tesutul subcutanat și atrage osmotic apa biologică pură produsă în organism. În cazul unor mici leziuni și inflamații, dermatite de contact sau atopice, alergii cutanate, acestea sunt ameliorate până la vindecare. Explicația? Apa sărată are efect antibacterian, cât și emolient prin carbonatul de calciu.', explică medicul balneolog al bazei de tratament Ensana, dr. Susana Pretoran.
Totodată, în combinație cu nămolul, apa sărată realizează în paralel detoxifiere la nivel renal, hepatic, digestiv și respirator. Ceea ce stimulează procesele profunde de reîntinerire, inclusiv ale pielii, până la nivel celular. Astfel, pielea devine catifelată, luminoasă, cu fermitate și elasticitate crescute, prin efect hidratant, detox, antirid si regenerator.
În plus, asupra sistemului nervos vegetativ, apa sărată și nămolul induc virarea dinspre predominenta vegetativă simpatică de zi cu zi (stare de stres, alertă agitată), către cea parasimpatică: relaxare neuropsihică, efect antistres și somn de calitate. Sunt activate majoritatea glandelor endocrine, inclusiv cele cu corelare directă cu sistemul nervos cum este hipofiza, dirijorul orchestrei hormonale. Efectul obținut este de echilibrare complexă neuropsihoendocrină.
Câtă sare este recomandat să consumi pe zi
Sarea nu trebuie să lipsească din dieta noastră, dar câtă sare este recomandat să consumi pe zi? Ei bine, „necesarul zilnic de sare este de circa 3 grame pe zi, de preferat sare marină, sare de Himalaya, sau sare de mina neprelucrată. Și nu sare prelucrată, nici cu adaos de iod! Fac excepție zonele geografice cunoscute a fi foarte sărace în iod. Explicația? Prin prelucrare se pierd toate mineralele asociate, sarea devenind un produs pur chimic, clorură de sodiu.', aflăm de la dr. balneolog Suzana Pretorian de la Ensana Health Spa Hotels Sovata.
Consumul de sare recomandat pentru un adult este de 6 g pe zi. În această categorie intră tot aportul de sare, de la cel prezent în mod natural în alimente până la cel adăugat peste salate şi legume. Consumul de sare exagerat poate ajunge la 30 de grame pe zi, cu riscuri pentru sistemul cardiovascular (hipertensiune arterială) și rinichi (insuficiență renală). Se estimează că 65% dintre hipertensivi au sensibilitate la sare. Dar, în cazul acestora, tensiunea arterială poate fi modulată. Acest lucru se poate face prin scăderea aportului de sare. Tensiunea va scădea substanțial. Odată cu creșterea aportului de sare, aceasta va crește vizibil.
Sarea intervine în mecanismul setei şi al eliminării toxinelor şi al apei din organism. Drept urmare, dacă nu există o indicaţie expresă din partea medicului de a o înlătura din alimentaţie, nu ar trebui să o facem. Însă nici să consumăm produse foarte sărate sau să adaugăm sare peste cantitatea folosită deja la prepararea mâncării.
Dacă depăşim cantitatea recomandată, stresăm rinichiul. Riscăm să creştem tensiunea pe seama creşterii volumului de fluide din corp şi ne luptăm cu retenţia de apă. Specialiștii recomandă utilizarea unei cantităţi cât mai reduse de sare naturală, neprocesată şi nefiltrată pentru gătit. O variantă foarte bună este sarea de Guerande, mai puţin cunoscută în România, dar disponibilă în magazinele mari. Sau de la salinele noastre, Praid, Turda sau Ocnele Mari.
Ce recomandă OMS
Când vine vorba despre câtă sare este recomandat să consumi pe zi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) vine cu restricții severe. Necesitatea acestor recomandări vine ca urmare a numărului mare de persoane hipertensive. Căci tensiunea arterială crescută este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale.
Cercetarile OMS au arătat că majoritatea persoanelor consumă prea puțin potasiu și prea mult sodiu comparativ cu nevoile zilnice. Recomandările sunt atât pentru adulți, cât și pentru copiii peste 2 ani. OMS recomandă ca un adult să consume mai puțin de 2 g de sodiu pe zi. Iar asta înseamnă 5 g sare! Totodată, se recomandă cel puțin 3,51 g potasiu pe zi. Aceste cantități trebuie adaptate la copii în funcție de necesarul energetic.
Produsele cu cantitatea cea mai mare de sare sunt concentratele de supe, sosul de soia și în general sosurile gata preparate, snacks-urile, mezelurile, sortimente de brânzeturi, unt, margarine. Alimentele neprocesate conțin o cantitate mult mai mică de sare. Așa că ar trebui să reprezinte procentul cel mai mare din ceea ce mâncăm zilnic. Pe de altă parte, alimentele bogate în potasiu care ar trebui incluse în dieta zilnică sunt fasolea și mazărea, nucile și alunele, spanacul, varza, pătrunjelul, morcovul și bananele.
Pe de altă parte Asociația Americană a Inimii (American Heart Association) recomandă să nu se depășească un consum zilnic de 1,5 g de sare pentru adulți. În plus, la fel ca și OMS, avertizează că ar trebui să studiem cu atenție etichetele produselor. Și asta pentru că în general pe acestea nu se trece conținutul total de sare, ci sub forma ingredientelor, precum sodiu, sare sau bicarbonat. Or, conținutul de sare al unui produs procesat însumează și sodiul din conservanți, precum nitrat de sodiu, citrat de sodiu, monoglutamat de sodiu sau benzoat de sodiu.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: heart.org, mayoclinic.com,
Citește și Cum poți să desărezi brânza