Câte calorii are mămăliga

Cum a ajuns mămăliga simbol al bucătăriei tradiționale

Porumbul a ajuns destul de târziu pe la noi, dar cu un soi de mămăligă am crescut din moși-strămoși. Chiar dacă nu se știe exact cum și de ce i s-a dat numele de mămăligă, cunoscut este faptul că și dacii se hrăneau cu o fiertură asemănătoare din făină de mei ori hrișcă. De altfel, și Dicționarul Explicativ al limbii române definește mămăliga ca fiind „aliment preparat din făină de porumb (mai rar de mei, hrișcă etc.) fiartă în apă'.

Și nu e vreun secret că terciuri fierte pe bază de făinuri din cereale se regăsesc mai peste tot în lume, în mai toate bucătăriile tradiționale. Numai că, în ciuda părerilor unora, mămăliga pe care o știm cu toții azi nu e tocmai prietenoasă cu silueta. Și îți vei da seama când vei afla câte calorii are mămăliga.

Porumbul a început să fie cultivat pe la noi abia spre sfârşitul secolului al XVII-lea. Și mai întâi s-a cultivat în câmpiile bănățene. La mijlocul secolului următor, culturile de porumb aveau să fie deja extinse în toate regiunile de câmpie din provinciile româneşti. Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti între 1678 şi 1688, și-a îndemnat boierii să semene porumb „spre hrana norodului celui prost, cât şi spre hrana dobitoacelor'.

În Moldova, culturile de porumb erau deja impozitate pe vremea domnitorului Constantin Duca (1693-1695), după cum arată cronicile lui Neculce. Semn că înlocuiau deja culturile tradiţionale de mei. O cereală spornică şi puţin pretenţioasă, porumbul ia locul meiului care era hrana de bază a ţăranului şi căruia i se mai spunea şi mălai'. Aşa se face că făina de porumb împrumută numele de mălai'. Iar mămăliga, cu un gust superior terciului de mei, a devenit mâncarea de zi cu zi, însoţită de fierturi din urzici, lobodă sau ştevie.

Transilvănenii i-au spus porumbului „cucuruz', după „cocoriza' cum era numit în Sardinia. Moldovenii l-au botezat „păpuşoi', „popșoi' ori „popușoi'. Dar mămăliga a rămas aceeaşi în toate regiunile şi peste tot se pregătea la fel. Reţeta a rămas neschimbată până în ziua de azi, constând numai în mălai şi apă cu un praf de sare.

Cât de bună este mămăliga

Se pare că unul dintre principalele motive pentru care mămăliga a căpătat atâta popularitate este faptul că, în timpul ocupației, otomanii puneau bir numai pe grâu. Astfel, porumbul rămânea cea mai hrănitoare alternativă la pâine. Totuși, boala sărăciei, pelagra, s-a răspândit în Europa odată cu mămăliga. Și nu porumbul e de vină. Dimpotrivă. Numai că, în zonele sărace, era principalul şi, poate, singurul aliment.

Fără carne, lapte, ouă sau legume, alimente de lux pentru ţărănime, hrana bazată pe mămăligă şi fierturi a favorizat apariţia acestei boli. Numele îi vine din limba italiană, unde „pella agra' înseamnă piele aspră. Boala se manifestă prin iritaţii şi crăpături dureroase, cauzate de deficitul unor vitamine esenţiale de origine animală.

În România, o vreme, s-a considerat eradicată boala. Numai că mai apar din când în când cazuri noi în regiunile foarte sărace. Și asta pentru că și azi ţăranii sunt nevoiţi să vândă laptele şi ouăle sau păsările din ogradă pentru câţiva bani, rămânând să se hrănească tot numai cu mămăligă.

Pe de altă parte, în zilele noastre, când preocuparea pentru alimentația diversă și sănătoasă face obiectul a numeroase cercetări, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine. Și chiar este recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor. Ba chiar a cucerit restaurantele cu pretenţii, unde este savurată pe post de delicatesă.

Studii recente demonstrează că anumiţi acizi din componenţa porumbului ajută ficatul să elimine din organism toxinele. Noile cercetări din domeniul endocrinologiei arată şi ele că mămăliga reglează cantitatea de glucoză din sânge şi este de mare ajutor diabeticilor. Boabele de porumb conțin carotenoizi, pigmenți din care se sintetizează vitamina A.

Așadar, mămăliga ajută pielea și vederea. Iar conținutul mare de fibre o recomandă pentru problemele de tranzit intestinal. În plus, porumbul este bogat în acizi graşi nesaturaţi şi are mai puţine calorii decât grâul, astfel că preparatele din mălai sunt potrivite în curele de slăbire.

Câte calorii are mămăliga

Că tot veni vorba despre curele de slăbire, e vremea să ne lămurim și câte calorii are mămăliga. Căci mulți o consideră alternativa „mai sănătoasă' la pâine. E drept că, în unele cazuri, precum cei care suferă de intoleranță la gluten, chiar este. Dar de îngrășat, îngrașă amândouă la fel de tare.

Potrivit dr. Mihaela Bilic, „ca și făina, mălaiul face parte din categoria glucidelor lente. Conține amidon care se absoarbe treptat în sânge și ne ține de foame 3-4 ore. Spre deosebire de pâinea proaspătă, care e făcută cu drojdie și fermentează, mămăliga nu balonează. În plus, nu conține gluten, acea proteină din cereale care e tolerată mai greu de unele persoane'.

Cât despre câte calorii are mămăliga, Dr. Mihaela Bilic afirmă: „Ca și calorii, o felie de mămăligă este echivalentă cu o felie de pâine, adică 70-80 cal. Deși 100 g de mămăligă au 70 cal, iar 100 g de pâine au 230 cal, nu faceți greșeala să credeți că mămăliga nu îngraşă. O felie de mămăligă e grea (are 100 g), în timp ce felia de pâine e ușoară (25g) ceea ce face ca, în final, să fie echivalente. Dacă vorbim de mămăliga caldă, socotiți că 3 linguri corespund unei felii.'

Pe de altă parte, potrivit Healthline,100 g de mămăligă simplă conțin numai 64 kcal, 14 g carbohidrați, cam 2 g proteine, sub 1 g de grăsimi și 1 g de fibre. Dar, în general, porția este ceva mai mare. Iar cu 125 g de mămăligă vin și 80 calorii împreună cu 17 g carbohidrați. Cum niciodată nu mâncăm mămăligă goală, orice adaus de grăsime (unt, ulei brânzeturi, lactate) crește semnificativ și conținutul caloric al preparatului. 125 g de mămăligă cu 50 g brânză telemea aduc 220 calorii. Și dacă pe lângă brânză mai pui și o lingură de smântână cu 20% grăsime, conținutul caloric crește cu încă 30 calorii.

De ce să mănânci MBS

Probabil că nu e cineva care să nu fi savurat celebrul preparat poreclit prescurtat MBS, adică mămăliguță cu brânză și smântână. Oricât de restrictive ți-ai propune dietele, trebuie să știi că ai nevoie și de grăsimi sănătoase în alimentație. Or, smântâna e o grăsime aparte. Fiind fermentată, conține bacterii lactice și are efect probiotic. O smântână grasă are 25% grăsime și restul apă, spre deosebire de ulei, care are 100% grăsime.

Potrivit dr. Mihaela Bilic, „Nu știu dacă această combinație există și la alte popoare, ce știu este că românilor le place MBS. Și e normal să fie așa, din mai multe motive! În primul rând simplitatea: ce poate fi mai curat și mai gustos decât o bucată aurie de mămăligă, lângă un colț de brânză, cu o lingură de smântână? De la copii până la bunici, acest fel de mâncare satisface și foamea și pofta de ceva bun.

Apoi, e vorba de consistența cremoasă, care are rolul de a produce plăcere dincolo de conținutul de nutrienți. MBS este un confort-food, ne face bine la suflet pentru că este moale și onctuoasă. Nu în ultimul rând, brânza conține triptofan, un precursor de serotonină, care dă starea de bine la nivel cerebral. Iar asocierea dintre brânză și mămăligă, adică carbohidrați, favorizează și accelerează conversia triptofanului în serotonină! Singurul lucru care rămâne de hotărât este dacă alegeți brânză proaspătă sau telemea care să acompanieze smântâna și mămăliga.'

Curiozități despre mămăligă

Pentru a obține un preparat echilibrat nutrițional, mămăliga se combină cu legume din abundență (bogate în fibre), surse de proteine (brânză, carne sau ouă) și grăsimi sănătoase în cantități mici (cum ar fi ulei de măsline extravirgin).

Mămăliga poate prelungi senzația de sațietate, după cum arată WebMD. Totuși, asta numai dacă alegi mălai superior sau integral, nicidecum grișat.

Potrivit Healthline, mămăliga are o încărcătură glicemică scăzută. De asemenea, carbohidrații din mălaiul integral sunt complecși. Spre deosebire de carbohidrații simpli, aceștia sunt digerați mai lent, astfel încât nu produc creșteri bruște ale glicemiei. Astfel, mămăliga în cantități moderate este potrivită pentru pacienții cu diabet zaharat tip 2 și prediabet.

Mămăliga din mei, care a fost veacuri de-a rândul consumată în Europa înainte să se cultive porumbul, era hrana de bază în legiunile lui Traian. Romanii mâncau atât de multă „polenta' din mei, că grecii îi porecliseră pe soldaţii rivali mâncători de păsat' sau mămăligari', cum le-am spune azi.

Făina din grâu era atât de scumpă în vechiul imperiu şi se producea în cantităţi atât de mici, că numai aristocraţii Romei şi-o puteau permite, iar unii dintre ei nu o foloseau la masă, ci drept pudră pentru ten.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: dr. Mihaela Bilic, medicalnewstoday.com, healthline.com,

Citește și Care e glicemia normală în funcție de vârstă

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Gina Pistol a văzut filmul „Retreat Vama Veche”, în care Laura Cosoi are rol principal. Cum s-a pozat cu actrița, care a fost iubita lui Smiley 5 ani

Fanatik

Alimentul care te ajută să pierzi în greutate și reglează colesterolul. Mulți români îl consumă fără să fie conștienți de beneficii

Știrile PRO TV

Mărturiile terifiante ale mamelor unor consumatori de droguri. „A venit la mine și m-a mușcat și m-a strâns de gât”

GSP.ro

Cum s-a filmat arbitra de 24 de ani, după ce a fost acuzată ca e amanta observatorului UEFA sexagenar » Mesaj enigmatic: „Ciorile zboară în stoluri...”