Câte cuvinte are limba română

Lingviștii au căzut de acord, la nivel mondial, că limba română este o limbă unică. Iar formarea ei nu contenește să fie subiect de controverse, atât din punct de vedere științific, cât și politic. Și există voci care susțin, fără dovezi, că limba noastră ar fi cea mai veche limbă din Europa, mai veche chiar decât sanscrita. Ba mai mult, unii consideră că limba latină s-ar trage din româna străveche sau tracă, nicidecum invers.

În ce constă vocabularul limbii române

Lăsând în urmă toate controversele, cert este că avem o limbă unică și foarte bogată. De altfel, ne aflăm pe primele locuri în clasamentul numărului de cuvinte din vocabular. Și trebuie să ținem cont că, până la 1860, s-a folosit alfabetul chirilic. A urmat apoi o perioadă în care vorbitorii au adoptat un alfabet de tranziție, chiar înainte de adoptarea ofcială a alfabetului latin. În Basarabia, până în anul 1898, s-a folosit alfabetul chirilic modern sau cel rusesc adaptat.

Cum bine știm, în prezent, utilizăm alfabetul latin, care cuprinde 31 de litere. Cu ajutorul acestora formăm cuvintele și expresiile. Iar acestea sunt cele care alcătuiesc vocabularul limbii române. Or, odată cu trecerea timpului, vocabularul se îmbogățește consistent.

Vocabularul de bază

I se mai spune și vocabular fundamental. Și conține termeni indispensabili vieții de zi cu zi. Este utilizat frecvent de fiecare dintre noi.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Diana Șoșoacă a declarat că a fost Miss în tinerețe: "Am fost și manechin. Aveam 38 cm în talie, bustul de peste 100 cm" / Susține că a slăbit 10 kg într-o noapte

Masa vocabularului

Prezintă urmele lexicale ale contactului românilor cu alte popoare. Cu alte cuvinte, masa este formată din toate cuvintele utilizate, inclusiv cele împrumutate sau preluate din alte limbi. Căci limba română prezintă și cuvinte împrumutate sau formate pe baza unor termeni din alte limbi, cum ar fi slava, greaca, germana, maghiara, turca, franceza, engleza, daco-getica.

Ce am moștenit

Conform teoriei celei mai răspândite, substratul limbii române este traco-dac. În general sunt considerate de origine traco-dacă cuvintele despre care se știe sigur că nu provin nici din latină, nici din greaca veche, nici din slava veche. În plus, acestea nu sunt formate în română. Părerile despre câte cuvinte are limba română de origine traco-dacă sunt foarte diverse. Cel mai mic număr este estimat la 30, iar cel mai mare la 160.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

David Pușcaș dezminte afirmațiile făcute de Luminița Anghel, mama lui adoptivă: „Eu nu l-am cunoscut niciodată pe Filip, fiul ei, nu l-am văzut niciodată la față”

Pe de altă parte, vocabularul de bază al limbii române este în cea mai mare parte moștenit din latină. Totuși, numai aproximativ 2000 de cuvinte sunt moștenite din latină. Iar asta e o parte infimă a vocabularului nostru. Dar sunt din cea mai importantă categorie. Mai precis, intră aici toate noțiunile gramaticale, numeralele, adjectivele, adverbele cu sens general. Tot aici se încadrează substantivele și verbele care țin de domenii esențiale ale vieții.

Din cele 2000 de cuvinte, 500 sunt comune cu toate limbile romanice. Și cam o sută dintre acestea s-au păstrat numai în română, precum lingula > lingură, ovem > oaie, placenta > plăcintă.

Ce am împrumutat

Prima statistică referitoare la compoziția vocabularului românesc după limbile din care provine datează de pe la mijlocul secolului al XX-lea. Și a fost efectuată pe cele 49.649 de cuvinte pe care le conține dicționarul lui Dimitrie Macrea din 1958. Atunci, majoritatea cuvintelor împrumutate erau din limba franceză, în proporție de 38,40%.

O statistică de la finele anilor 1980 se bazează pe 2581 de cuvinte alese pe criteriile frecvenței, bogăției semantice și productivității, care conțin și cuvinte formate pe terenul limbii române. Astfel, 30,33% sunt cuvinte moștenite din latină. Și avem doar 22,12% împrumuturi din franceză.

Dar deținem și cuvinte împrumutate din slava veche, italiană, bulgară, germană, greacă, maghiară, rusă, sârbă, turcă, ucraineană, poloneză și engleză. Un procent de 3,91% sunt cuvinte formate în română, iar 2,71%, cuvinte de origine incertă. Tot din statistici reiese faptul că similaritatea lexicală a românei este de 77% cu italiana, 75% cu franceza, 74% cu sarda, 73% cu catalana, 72% cu portugheza și retoromana și de 71% cu spaniola.

Cum am preluat cuvinte

În Evul Mediu, cea mai mare influență asupra românei a fost cea a limbii slave vechi, mai exact a bulgarei vechi. Și asta după ce slavii veniți dinspre nord au pătruns în Europa Centrală și de Sud-Est. Există și o influență slavă savantă, prin limba bisericii ortodoxe, până în secolul al XVIII-lea. Tot din slavă provin cuvinte din domeniul administrației publice a Țării Românești și a Moldovei, abandonate începând cu secolul al XIX-lea, împreună cu realitățile pe care le denumeau.

Cuvinte grecești au intrat direct sau indirect în română de-a lungul întregii istorii, în funcție de perioade. Cuvintele împrumutate din maghiară au intrat mai întâi în graiurile românești din Transilvania. Cele mai multe au rămas numai în acestea, dar o parte din ele s-au răspândit pe tot teritoriul limbii române.

Statutul de vasalitate impus în secolul al XV-lea Țării Românești și Moldovei de către Imperiul Otoman, care a durat până în secolul al XIX-lea, a favorizat intrarea de cuvinte turcești în limba română. Cuvinte germane au început să pătrundă în română în secolul al XII-lea.

În secolul al XIX-lea, societatea românească a început să se modernizeze sub influența Occidentului. Astfel, am împrumutat masiv cuvinte, cu precădere din franceză și italiană. Germana a continuat să îmbogățească vocabularul românesc mai ales cu cuvinte din diverse domenii tehnice. În limba actuală, împrumuturile noi vin mai ales din engleză.

Câte cuvinte are limba română

Acestea fiind spuse, este greu de delimitat cu exactitate câte cuvinte are limba română. Totuși, cea mai recentă ediție a Marelui Dicționar al Limbii române arată că, la ora actuală, limba noastră prezintă nu mai puțin de 170 de mii de cuvinte. Acest total este calculat fără a ține cont de diminutive, ce reprezintă aproximativ 30 de mii de cuvinte, potrivit lingviștilor.

Un alt aspect ce face limba română unică este faptul că nu are dialecte, în ciuda vechimii sale. Este un detaliu despre care specialiștii spun că este fără precedent în lume. Totuși, mulți specialiști spun că limba română se împarte în patru dialecte. Este vorba despre meglenoromâna, dacoromâna, aromâna și istroromâna.

Alți lingviști sunt de părere că limba română nu are dialecte ca alte limbi europene, cuprinzând doar graiuri. Aceste graiuri sunt considerate ca fiind subdialecte. Ele au mici diferențe de pronunție și vocabular, precum graiul maramureșan, muntenesc, bucovinean, bănățean, moldovenesc și ardelenesc.

Curiozități lingvistice

Ca o curiozitate, ne situăm pe primele locuri în lume la numărul de cuvinte pe care îl deținem în vocabular. Dar câte cuvinte are limba română reprezintă o parte infimă din cele aproximativ 750.000 (cu altele noi adăugate în fiecare săptămână) din limba engleză.

Și interesant este că Papua Noua Guinee este țara cu cele mai multe limbi vorbite, însumând 840. Oamenii de pe insula Bougainville, lângă Papua Noua Guinee, vorbesc o limbă care are doar 12 litere.

Limba vorbită de aproximativ 700.000 de oameni în Țara Bascilor, un mic teritoriu la sud de Franța aparținând Spaniei, este atât de diferită și nu are legătură cu nicio altă limbă, încât experții nici măcar nu sunt siguri de unde provine. Cu toate acestea, se crede că este atât de veche încât precede toate celelalte limbi europene.

Cuvinte românești în alte limbi

Acum că știi câte cuvinte are limba română cu aproximație, trebuie să afli și un alt lucru foarte interesant. Și alte popoare au preluat cuvinte din limba noastră. Adică, se poate vorbi nu numai de influența lexicală a altor limbi asupra limbii române, ci și despre cuvinte românești împrumutate de alte limbi.

În primul rând graiuri ale minorităților naționale și etnice din România au împrumutat cuvinte românești. Dar unele au trecut și în limbile majoritare ale țărilor vecine sau chiar în ale unor țări mai îndepărtate, în care au putut intra indirect. Majoritatea împrumuturilor din română se găsesc în graiurile maghiare din Transilvania și mai ales din Moldova. În graiurile ucrainene sunt câteva sute, iar în cele poloneze circa 100. Totuși, foarte puține cuvinte românești sunt prezente în limbile standard corespunzătoare.

Cauza principală a influențelor reciproce este conviețuirea pe același teritoriu sau vecinătatea. Altă cauză este o veche ocupație specifică a românilor, anume creșterea oilor prin transhumanță. Astfel, am ajuns pe lanțul Carpaților până în Cehia. Și unii factori politici au contribuit la influențe reciproce.

Cuvinte din domeniul creșterii animalelor sunt cele care au pătruns în numărul cel mai mare în alte limbi. Pe lângă brânză, alte câteva cuvinte românești care se găsesc în mai multe limbi sunt: fluier (greacă, poloneză, maghiară, sârbă), masă (bulgară, macedoneană, turcă), gușă (bulgară, greacă, macedoneană), plăcintă (maghiară, sârbă).

Sârbii au mai împrumutat și bășică și păun. Maghiarii au preluat afină, fecior, tocană. Bulgara este singura limbă care a împrumutat, pe lângă cuvinte românești propriu-zise și cuvinte din limbi romanice occidentale prin intermediul românei: abonament, abonat, album, bulevard, clasă, vizită, vot.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: bibliotecaonesti.ro, wikipedia.org,

Citește și De unde vine expresia ieftin ca braga și ce înseamnă

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Decizia luată de Shakira la aproape trei ani de când a fost părăsită de Gerard Pique: „Vei regreta”

Fanatik

Cele cinci zodii lovite de soartă până pe 1 aprilie. Mare atenție pentru Fecioare

GSP.ro

Donald Trump a luat o decizie la care Vladimir Putin putea doar visa!