Ce alimente sunt recomandate când ai diaree

Obișnuim să dăm vina pe mâncare sau pe stres, atunci când ne „stricăm' la burtă. Numai că scaunele moi și dese pot fi semnul unor boli destul de grave. Iar mediul înconjurător, stilul de viaţă, fumatul, abuzul de antibiotice, alimentaţia sau stresul afectează flora intestinală. Și unele bacterii sunt de vină, însă și acestea prind puteri în urma automedicației, fără avizul unui specialist.

Pe de altă parte, e recomandat să iei măsuri imediat ce simți că ceva e în neregulă cu tranzitul intestinal. Și nu trebuie pierdut din vedere faptul că afecțiunile diareice sunt a doua cauză de îmbolnăvire și mortalitate la copiii sub 5 ani! Iar alimentația joacă un rol crucial în ameliorarea scaunelor diareice. Așa că e foarte important să știi ce alimente sunt recomandate când ai diaree.

De ce apare diareea

Scaunele moi, apoase și dese poartă numele de diaree. Înainte de toate, trebuie lămurit faptul că aceasta nu este o boală în sine. Ci este o manifestare a unor afecțiuni digestive. Medicii definesc diareea prin emisia a peste 3 scaune lichide în 24 de ore. Poate fi acută, când debutează brusc. Și durează între 7 zile și maximum 3 săptămâni. Dar poate fi și cronică, atunci când durează peste 3 săptămâni.

Specialiștii spun că, anual, oricare adult trece prin cel puțin 5 episoade diareice, în vreme ce un copil are măcar 15. Prin urmare, faptul că, într-o zi, ai un scaun mai moale, nu înseamnă că suferi de diaree și nu trebuie să intri la idei. Când, însă, episoadele de acest gen se prelungesc pe o perioadă de cel puțin o lună, e clar că este vorba despre diaree cronică.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată acum fiica adoptată de Victor Ponta și Daciana Sârbu. Maria are 10 ani și e adorabilă: "Am fost o echipă încă de la început și am învățat împreună cum să fim părinți mai buni"

Iar aceasta poate fi dată de afecțiuni destul de serioase, precum bolile inflamatorii intestinale, colita, sindromul de colon iritabil, tumorile, hipertiroidia, diabetul zaharat, pancreatita, parazitozele digestive, intoleranțele alimentare și chiar SIDA. Diareea mai poate fi cauzată și de anumite medicamente pentru boli cronice, de antibiotice care distrug flora intestinală și poate fi și o urmare a extirpării vezicii biliare sau a alcoolismului.

De ce să nu o tratezi cu indiferență

Diareea reprezintă un dezechilibru între absorbția și secreția de apă, care modifică consistența scaunelor. De obicei, este simptomul unei infecții gastrointestinale, cauzată fie de microorganisme precum bacteriile, fie de virusuri sau paraziți. Cel mai mare pericol al diareei este deshidratarea severă a organismului, privat de sărurile minerale necesare, fapt ce poate duce chiar la deces.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este și cum arată fiica cea mare a lui Ilie Bolojan. Lucia-Maria este arhitectă și a lucrat pentru mulți clienți din străinătate

De aceea, este foarte importantă vizita la medic, înainte de a începe orice variantă de tratament. Căci, în lipsa unui diagnostic corect, medicamentele luate fără prescripție pot agrava starea de sănătate. Așa se întâmplă în cazul infecției cu Clostridium difficile, bacterie care irită mucoasa intestinală și dă diaree. Tratamentul „după ureche' cu antidiareice nu face decât să agraveze boala. Și se poate ajunge, în anumite cazuri, la ceea ce medicii numesc megacolon toxic. Este vorba despre un fenomen prin care colonul poate să plesnească din cauza gazelor acumulate și se impune intervenția chirurgicală.

La fel de important este diagnosticul corect, mai ales că simptomele bolilor digestive se pot foarte ușor confunda. Alergiile și intoleranțele alimentare, bolile inflamatorii intestinale, gastroenterita, diverticulita, sindromul colonului iritabil, infecțiile interne abdominale, cancerul colorectal și gastroenterita, toate au ca simptom diareea, însoțită sau nu de sânge.

Ce declanșează scaunele diareice

Deși e considerată „vedeta' verii în potpuriul bolilor de sezon, gastroenterita nu e deloc prietenoasă. O banală înghețată, un suc sau un fruct pot declanșa cu ușurință avalanșa neplăcerilor: scaunele dese, lichide, grață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, dureri de burtă, gaze intestinale, febră, moleșeală. Boala mai poartă numele de diareea „călătorului' sau „de vacanță'. Aproape jumătate dintre turiști se confruntă cu ea.

De vină sunt germenii, precum Salmonella, E coli și alții ca ei. La copii, boala diareică acută poate fi provocată de infecția cu rotavirus. În locul utilizării medicamentelor care încetinesc tranzitul intestinal, diminuând motilitatea intestinului, este de preferat gelatina tanat, care are proprietatea de a forma o peliculă protectoare la nivelul peretelui intestinal. În cazul în care simptomele persistă, se impune vizita la medic.

Și bolile inflamatorii intestinale (BII) se caracterizează prin diaree cronică, scaune cu sânge, mucus și puroi (între 3-4 și peste 20/zi), apărute atât ziua cât și noaptea, dureri abdominale, febră, dispariția apetitului, scădere în greutate. Orice persoană care dezvoltă aceste simptome o perioadă mai lungă de 4 săptămani trebuie să se prezinte de urgență la medic. BII nu sunt cauzate de un singur agent patogen. Ele rezultă din interacțiunea complexă dintre predispoziția genetică a individului și factorii din mediu, îndeosebi din alimentație și stil de viață.

Infecția cu rotavirus

Rotavirusul, care se transmite mai ales în sezonul rece, este foarte contagios. Și poate cauza până la 20 de episoade de diaree severă și vomă pe zi. Vaccinarea timpurie poate preveni boala și complicațiile. Mai ales la copiii cu vârste foarte fragede infecția cu rotavirus poate fi letală.

Infecțiile bacteriene

Clostridium difficile este o bacterie buclucașă. Se ia din mediul spitalicesc și apare adesea la persoanele tratate mult timp cu antibiotice. Se instalează în colon și dă febră, diaree, crampe abdominale, uneori scaune cu sânge. Pe bătrâni îi poate ucide. Una dintre complicațiile severe este dilatarea colonului și imposibilitatea evacuării conținutului, fenomen cunoscut drept megacolon toxic.

Deshidratarea, insuficiența renală și perforarea intestinului sunt alte complicații grave. Chiar și forma ușoară a bolii poate progresa rapid către boala fatală, dacă nu este tratată prompt și corect. Și E-coli e o bacterie care își arată prezența prin scaunele diareice, crampe stomacale, greţuri şi vărsături.

Bolile inflamatorii intestinale (BII)

Deși lovesc la orice vârstă, BII atacă mai mult tinerii între 20 şi 30 de ani, copiii și adolescenții. În cazul copiilor, boala Crohn e deosebit de periculoasă, întrucât afectează procesul de creştere şi dezvoltarea. Rectocolita ulcero-hemoragică poate cauza ulcere în colon, iar complicaţiile pun în pericol viaţa.

Boala celiacă

Este cunoscută și ca sprue celiac, enteropatie gluten sensibilă, enteropatie glutenică sau sprue nontropical. Este o boală digestivă genetică, care afectează intestinul subțire. Prin leziunile pe care le produce, împiedică absorbția substanțelor nutritive din alimente.

Suferinzii nu tolerează glutenul, acea proteină din cereale, regăsită și în anumite produse de uz zilnic, precum vitamine, medicamente și chiar în rujul de buze. Deși se poate trăi cu ea ani în șir, fără a da niciun semn, se declanșează după o intervenție chirurgicală, naștere, infecție virală sau după un stres emoțional puternic.

Așa se pune diagnosticul

„Diagnosticul cauzal al diareei cronice se pune prin examen coproparazitologic, coprocultură, coprocitogramă, analize de sânge, sigmoidoscopie sau colonoscopie. Recunoașterea bolii celiace poate fi dificilă, deoarece unele dintre simptome sunt similare cu ale altor boli, precum sindromul de colon iritabil, anemia prin deficit de fier, boli inflamatorii intestinale, diverticulita, sindromul de oboseala cronică.

Există însă teste de sânge specifice și metode moderne prin care boala poate fi depistată și tratată.', spune dr. Alecse Valerian Dițoiu. Totuși, aceleași simptome ca cele date de diareea cronică și boala celiacă pot apărea în fazele de debut ale infecției cu Clostridium difficile. Și completează dr. Dițoiu:

„În general, un medic se gândește la infecția cu Clostridium difficile, când un pacient are diaree care a apărut la 72 de ore de la internare sau a făcut tratament cu antibiotice în ultimele două luni. Infecția se poate confunda cu alte boli, precum cele inflamatorii intestinale, diverticulita, gastroenterita, colonul iritabil, sindroame de malabsorbție, megacolonul toxic.'

Ce alimente sunt recomandate când ai diaree

De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, diareea dispare în câteva zile. Până să ajungi la doctor, ai grijă să bei cât mai multe lichide, ceaiuri neîndulcite, apă plată, zeamă de orez fiert, supă de morcovi. Dar este necesar un orar regulat de masă, să se mestece bine alimentele, care nu trebuie să fie nici prea reci, nici prea fierbinţi.

Specialiștii mai recomandă ouăle fierte tare, cartofii copți, pâinea prăjită și biscuiții și covrigeii sărați. La loc de cinste stau orezul fiert, brânza proaspătă de vaci, caşul, merele rase, supa de zarzavat strecurată, carnea fiartă, afinele, gutuile. Totodată, merele rase, alături de morcovi, reprezintă un tratament bun împotriva diareei la copii.

Bogată în tanin şi substanţe mucilaginoase, scorțișoara combate diareea cu o rapiditate inimaginabilă. Pune o linguriță de praf de scorțișoară într-o cană cu apă fiartă, amestecă bine, lasă să se răcorească, apoi bea și scapi de suferință. În cazuri mai grave, se bea câte o cană, de 3 ori pe zi.

Pune semnul interzis pe legume şi fructe crude, lactate şi prăjeli! Sunt excluse alimentele bogate în celuloză, cele picante, slănina, organele, dulciurile concentrate. Nici îndulcitorii artificiali nu sunt recomandați, fie ei prezenți în guma de mestecat, în băuturi răcoritoare, fie adăugați în cafea sau ceai. Fructele și legumele proaspete pot înrăutăți situația, pot da gaze și balonare. Atenţie! Regimul trebuie menţinut 3 zile după dispariţia simptomelor.

Cum ajută dieta BRAT

Când vine vorba despre ce alimente sunt recomandate când ai diaree, Specialiștii de la PennState College of Medicine recomandă așa-numita dietă BRAT. Este vorba despre un acronim format din inițialele denumirilor din limba engleză a următoarelor alimente: banane (bananas), orez (rice), sos de mere (applesauce) și pâine prăjită (toast).

Pe lângă aceste alimente prietenoase cu stomacul și intestinele, se mai pot consuma și supe clare, suc de merișoare, ceaiuri fără cafeină și foarte multă apă. Și piersicile din compot, perele, cartofii dulci, gelatina și untul de arahide sunt aliați de nădejde. În plus, se recomandă să se bea minimum un pahar cu apă sau cu băuturi recomandate sportivilor, la temperatura camerei, după fiecare scaun diareic.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: evreydayhealth.com, psu.edu, despreboli.ro

Citește și Propolis – ce beneficii are pentru sănătate

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Cum a apărut Andreea Marin în vacanța din Bali. Imagini cu vedeta, suspendată în aer, în timpul unei clase de yoga

Fanatik

Creaturile care au început să facă prăpăd în Italia: ”Se comportă ca o specie invadatoare”

GSP.ro

„Ne mărim familia”. Leonard Doroftei e în culmea fericirii, va deveni bunic. Când se va naște bebelușul