Ce este acidul mandelic și cum ajută la îngrijirea tenului

Cuprins

1 Ce este acidul mandelic
2 Cum se folosește acidul mandelic
3 Care sunt beneficiile acidului mandelic asupra tenului
4 Reacții adverse și contraindicații ale acidului mandelic

Descoperit în anul 1831, de farmacistul german Ferdinand Ludwig Winckler, acidul mandelic a căpătat popularitate, în zilele noastre, datorită utilizării în cosmetică. Multă vreme a fost folosit cu rol de antiseptic urinar, dar și ca antidiabetic oral. Unii derivați ai acidului mandelic se utilizează și ca medicamente precum homatropina. Dar ce este acidul mandelic și cum ajută la îngrijirea tenului?

Ce este acidul mandelic

Din punct de vedere științific, este un alfa-hidroxiacid aromatic. Se prezintă sub formă solidă cristalină, fiind solubil în apă și în solvenți organici polari.

A fost un constituent al tratamentelor pentru exfoliere facială (similar altor alfa-hidroxiacizi). Denumirea vine din limba germană, unde „mandel' înseamnă migdală. Cum ușor ți-ai dat seama, este vorba despre un extract din migdale amare.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Așadar, ce este acidul mandelic? Este acea substanță chimică rezultată în urma încălzirii unui amestec de acidul clorhidric cu amigdalină, așa cum se numește extractul din migdale. Se obține prin hidroliza în mediu acid a nitrilului mandelic. Un derivat al acestuia este acidul vanilmandelic.

Cum am menționat deja, acidul mandelic este derivat din migdale. A fost folosit ca dezinfectant pentru infecţiile cronice de tract urinar. Este folosit şi în dermatologie. În general, tratează leziunile pielii provocate de expunerea prelungită la soare și acneea.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

De asemenea, acidul mandelic este un metabolit al stirenului, care se poate detecta la nivel urinar, după expunerea profesională sau accidentală la stiren. Stirenul este un compus organic, lichid, uleios, incolor şi volatil. Face parte din grupa hidrocarburilor aromatice. Și este utilizat în industria maselor plastice pentru producţia polistirenului, a copolimerului stiren-butadiena, în industria cauciucului sintetic, a răşinilor pentru produse armate cu fibră de sticlă şi a vopselelor.

Cum se folosește acidul mandelic

În general, rolul acizilor alfa-hidroxi este unul exfoliant. Însă, acidul mandelic este format dintr-o moleculă mai mare, care nu poate pătrunde complet în structura pielii. Iar asta duce la o acțiune mai blândă și mai ușor de suportat a acidului mandelic în timpul exfolierii.

Structura chimică unică face ca acest acid să pătrundă uniform în zonele pielii bogate în grăsimi. Efectele secundare și timpul de refacere după exfolierea cu acid mandelic sunt mai mici. De aceea, se pot efectua exfolieri mai frecvente decât cu alte tipuri de acizi.

Rolul exfolierii sau al peelingului chimic este de a elimina un strat previzibil și uniform din pielea deteriorată. Poate ajuta în leziuni inflamatorii și neinflamatorii acneice, cicatrice și rozacee, dar și la atenuarea ridurilor.

Acest tip de acid poate fi inclus și în rutina de seară pentru îngrijirea pielii. Se aplică în cantități foarte mici, după curățarea și spălarea tenului. Se lasă să intre bine în piele. Apoi se utilizează crema hidratantă de noapte.

Este foarte important de știut că, atunci când folosești acid mandelic sau oricare alt tip de acid alfa-hidroxi, nu le vei amesteca între ele sau cu alte produse cu rol exfoliant! În plus, este esențial ca pielea să fie protejată împotriva razelor UVA și UVB. Se va folosi, zilnic, indiferent de starea vremii, o cremă de protecție solară cu factor SPF peste 30.

Un ingredient care nu trebuie folosit împreună cu acidul mandelic este orice formă de vitamină topică, fie că este un retinoid sau retinol, deoarece această combinație poate fi foarte iritantă.

Care sunt beneficiile acidului mandelic asupra tenului

Acum că te-ai lămurit ce este acidul mandelic, e vremea să afli și cum ajută acesta la îngrijirea tenului. Căci poate fi util pentru unele persoane cu afecțiuni ale pielii. De exemplu, cercetările din 2018 sugerează că acidul mandelic poate crește fermitatea și elasticitatea pielii. Mai mult, există dovezi suplimentare că peelingurile chimice cu acid mandelic pot fi utile pentru:

dispigmentare – o anomalie a pigmentului pielii;
roșeață a pielii – eritem;
piele grasă sau exces de sebum.

Este demn de remarcat faptul că multe afecțiuni ale pielii sunt de natură cosmetică. Deși preocupările cosmetice pot fi semnificative din punct de vedere psihologic, ele nu afectează în mod direct sănătatea fizică a unei persoane.

Acidul mandelic nu este numai un agent exfoliant. Dimpotrivă, el stimulează și producția de colagen în piele. Aceasta înseamnă că, pe lângă beneficiile sale exfoliante, acidul mandelic contribuie la menținerea elasticității pielii și la prevenirea semnelor îmbătrânirii.

Datorită dimensiunii sale moleculare mai mari, acidul mandelic pătrunde mai lent în piele. Iar asta îl face potrivit pentru toate tipurile de piele, inclusiv cele cu ton mai închis. Acest aspect este crucial pentru a evita hiperpigmentarea post-inflamatorie, o preocupare frecventă pentru persoanele cu tenuri închise la culoare.

Reduce ridurile și liniile fine

Utilizarea acidului mandelic poate aduce schimbări uluitoare la nivelul tenului. Dar asta numai dacă se respectă întru totul indicțiile de utilizare și dacă este folosit corespunzător. Acidul mandelic este un ingredient antiîmbătrânire excelent. Funcționează prin accelerarea reînnoirii celulare și dizolvarea legăturilor dintre celule. Și ajută la îndepărtarea celulelor moarte care îi pot da tenului un aspect încărcat sau obosit. De asemenea, netezește pielea prin îndepărtarea excesului de celule moarte. Și estompează ridurile și liniile fine. Are capacitatea de a stimula producția de colagen, proteina care oferă fermitate pielii și îi oferă un aspect tânăr.

Estompează petele pigmentare și cicatricile

Petele pigmentare cauzate de expunerea la soare sau melasma, colorarea pielii din cauza fluctuațiilor hormonale, sunt dificil de estompat folosind creme și tratamente obișnuite. Exfolierea chimică, precum cea obținută cu ajutorul acidul mandelic, poate estompa petele de pe suprafața pielii în proporție de 50% dacă îl folosești pe o perioadă de patru săptămâni. Rezultatul este un ten cu o nuanță uniformă.

Tratează acneea

Acidul mandelic are proprietăți antibacteriene și este foarte util în tratarea acneei. În același timp, reglează producția de sebum și previne apariția coșurilor. Pentru că are efect exfoliant, acidul mandelic elimină celulele moarte și eliberează porii blocați, care se pot infecta, ducând la apariția acneei.

În plus, un studiu din 2020 sugerează că peelingurile chimice cu acid mandelic sunt la fel de utile pentru tratarea acneei ca și peelingurile chimice cu acid salicilic. Specialiștii susțin că e mult mai puțin probabil ca acestea să provoace efecte secundare. Dovezi suplimentare sugerează că un peeling pe bază de acid salicilic-mandelic a arătat îmbunătățiri semnificative în leziunile cauzate de acnee.

Reacții adverse și contraindicații ale acidului mandelic

În ciuda compoziției sale unice care acționează blând asupra pielii, tratamentele cu acid mandelic pot avea și efecte nedorite. Un studiu din 2019 compară acidul glicolic, acidul salicilic-mandelic și acizii fitici cu efecte asupra acneei. Și nu au reieșit efecte secundare substanțiale.

Totuși, acidul mandelic, similar cu alți acizi utilizați pe piele, poate provoca la contact toxicitate acută în caz de înghițire, iritație de piele, iritație a ochilor sau deteriorarea vederii. Drept urmare, e recomandat ca la orice întrebare referitoare la ce este acidul mandelic și cum ajută la îngrijirea tenului să găsești răspunsul numai la medicii specialiști.

Există și posibilitatea intoxicației prin inhalarea vaporilor de stiren sau ocazional prin contact cutanat. Expunerea profesională la stiren are loc în timpul fabricării, transportului monomerului şi polimerizării. Ingestia nu reprezintă un risc profesional important.

Stirenul este un compus organic, lichid, uleios, incolor şi volatil. Face parte din grupa hidrocarburilor aromatice. Și este utilizat în industria maselor plastice pentru producţia polistirenului, a copolimerului stiren-butadienă, în industria cauciucului sintetic, a răşinilor pentru produse armate cu fibră de sticlă şi a vopselelor.

Efectele expunerii acute sunt:

iritarea nasului şi gâtului, rinoree, respirație șuierătoare, tuse
edem pulmonar
aritmie cardiacă şi comă.

Inhalarea sau ingestia stirenului afectează sistemul nervos central (SNC), provocând dureri de cap, vertij, stare de rău, stare de vomă, fatigabilitate, ataxie. Expunerea cutanată produce iritaţie, prurit şi dermatită (poate afecta SNC).

Efectele expunerii cronice sunt: