Ce este botulismul și cât de periculos este

.

Ce este botulismul și cât de periculos este trebuie să cunoști în detaliu. Căci toxina care provoacă boala este une cu adevărat ucigașă. Chiar dacă, în ultimii ani, toxina botulinică și-a căpătat renume și ca remediu pentru anumite probleme de sănătate sau estetice. Cel mai important este să nu ajungi să faci cunoștință personal cu ce este botulismul.

Deși, în zilele noastre, se numără printre bolile rare, botulismul este o problemă gravă. Și poate pune viața în pericol. Căci toxina care provoacă boala atacă direct nervii. Și este o otravă atât de puternică, încât numai câteva grame pot ucide un cal.

Culmea, se află în natură și putem intra în contact relativ ușor. Dar numai dacă nu respectăm reguli elementare de igienă și de siguranță alimentară. Așa că e important să știi ce este botulismul și cât de periculos este.

De la ce bacterii vine boala

Clostridium botulinum este o bacterie din mediul înconjurător. De obicei, se găsește în sol sau pe coaja și frunzele unor fructe și legume. Aceasta produce o toxină foarte periculoasă, numită toxina botulinică. Este o toxină ce poate apărea, dar cu intensitate mai mică, și de la alte bacterii din specia Clostridium, precum Clostridium baratii și Clostridium butyricum.

După cum bine știm deja, bacteriilor le place umezeala și căldura. Se reproduc prin spori și nici măcar nu nevoie de oxigen pentru asta. Nu degeaba a fost denumită toxina botulinică „otrava la conservă'. Căci, în cele mai multe cazuri, intoxicația se produce în urma consumului de alimente conservate necorespunzător sau a conținutului conservelor alterate. Și asta pentru că acestea reprezintă mediul ideal de proliferare a bacteriilor de acest tip.

Fie că vorbim despre conserve din comerț, fie de cele preparate în casă, toxina botulinică găsește în ele mediul ideal de viață. Îi plac cel mai mult legumele, dar nici la carne nu spune nu. Și a fost găsită preponderent în conserve cu conținut scăzut de acid. Cel mai des apare în conserve cu ciuperci, pește afumat, ton, spanac, sfeclă și produse din carne. Explicația specialiștilor este simplă. Se pare că metoda de conservare creează mediul propice.

Spre exemplu, stratul de ulei sau grăsime de la suprafața conservei dă naștere mediului anaerob propice dezvoltării și reproducerii bacteriilor de acest tip. Prin urmare și producția de toxină botulinică crește. Dar asta numai dacă recipientele, legumele sau preparatele conservate nu au fost preparate termic și sterilizate corespunzător înainte. Toxina botulinică este distrusă prin fierberea alimentelor timp de 10 minute. Sticlele închise, conservele, noroiul, solul uscat și tasat, toate pot fi medii propice pentru dezvoltarea bacteriilor.

Ce este botulismul și de ce apare

Ce este botulismul ? Botulismul este intoxicația care apare după ce așa numita neurotoxină botulinică pătrunde în organism. Boala debutează cu stări de greaţă, dureri abdominale şi pierderea vederii. În cele din urmă, netratată, poate duce la paralizie şi chiar la deces. Bolnavii se recuperează greu, după luni de tratament. Dar problemele de vedere care pot apărea nu mai pot fi corectate.

Fereşte-te să mănânci legume, carne sau peşte din conserve care au capacul umflat. De asemenea, aruncă la gunoi conţinutul oricărei conserve care are mucegai sau miroase ciudat. Chiar dacă sunt preparate de tine şi eşti sigură că ai spălat foarte bine recipientele! Toxina botulinică este cel mai mare pericol din conserve. Este o otravă atât de puternică, încât câteva grame pot ucide un cal. Toxina acţionează direct asupra creierului şi provoacă paralizie într-un interval de timp scurt.

Bacilul care dă această toxină se găseşte pe sol, pe coaja legumelor şi a fructelor, dar şi în organismul animalelor. Chiar dacă ai sterilizat borcanele înainte de a le umple, bacilul poate supravieţui în conținut. Asta dacă legumele și celelalte ingrediente nu au fost fierte sau tratate termic corespunzător. În fiecare an, toxina din conserve face zeci de victime, iar persoanele care nu ajung imediat la spital îşi pierd viaţa în decurs de două, trei zile.

O serie de cazuri de botulism pot apărea din cauza alimentelor care conțin toxina botulinică. Multe dintre cazurile de botulism apar în rândul copiilor mai mici de un an.

Mierea și siropul de porumb se numără printre alimentele despre care se știe că pot fi contaminate cu spori de Clostridium botulinum. Iar copiii foarte mici nu au încă dezvoltat mecanismul natural de apărare care împiedică dezvoltarea bacteriilor în intestin. Sporii bacteriei pot ajunge și pe răni deschise. Și mai pot pătrunde în organism și din alte surse. Spre exemplu, și injectarea necorespunzătoare a toxinei cu scop terapeutic poate duce la infectare.

Cum se manifestă botulismul

Bacteriile care produc toxina botulinică se găsesc în mediul înconjurător. Și nu devin periculoase dacă nu au un mediu propice de proliferare. Totuși, boala pe care o pot provoca este de mai multe tipuri.

Botulism alimentar

Poate apărea în urma consumului alimentelor contaminate.

Botulism prin plagă

Se produce atunci când există o rană netratată corespunzător. Aceasta creează un mediu propice pătrunderii și dezvoltării bacteriilor. Acest lucru se poate întâmpla și în cazul consumatorilor de droguri injectabile.

Botulism infantil

Este boala care apare la copiii mai mici de un an. Aceștia primesc alimente contaminate cu o formă rezistentă de toxină, cum este mierea.

Botulism iatrogen

Este forma de boală care apare în urma injectării necorespunzătoare a toxinei botulinice cu scop terapeutic. Este vorba despre atât de căutatele injecții cu Botox. Iar Botoxul este o formă purificată, dar puternic diluată de Clostridium botulinum. Tratamentele cu toxină botulinică se caută atât pentru scopuri estetice, cât și medicale. Dar trebuie efectuate numai în cabinetele medicilor specialiști.

Botulism intestinal

Este o formă mai rară de botulism. Este cunoscută și sub numele de colonizare intestinală adultă. Se poate dezvolta când sporii de Clostridium botulinum ajung în intestine.

De ce este botulismul periculos

Fiecare organism în parte reacșionează diferit la ce este botulismul. Depinde mult și de forma prin care a fost preluată toxina de corp. Simptomele pot apărea în câteva ore de la contaminare. Dar sunt și cazuri în care apar chiar și după 10 zile de la infectare.

În ceea ce privește botulismul infantil și alimentar, simptomele apar în maximum 24 de ore de la contaminare. Constipația; salivarea abundentă, refuzul hranei, dificultățile în susținerea capului, tulburările respiratorii, letargia, pleoapele căzute sunt numai câteva dintre semnele care se manifestă la copilașii infectați.

În cazul botulismului alimentar, simptomele pot fi: greață, vomă, diaree, constipație, dureri de burtă, paralizia membrelor, vederea încețoșată, oboseală accentuată, probleme de respirație. Când contaminarea s-a produs printr-o rană deschisă, simptomele pot apărea în 8-10 zile de la infectare. Manifestările sunt asemănătoare celor descrise deja. În plus, pot apărea paralizia nervilor motorii, dificultăți locomotorii, incapacitatea de a controla mușchii feței, căderea pleoapelor.

De ce este botulismul iatrogen periculos? Când toxina este injectată din motive medicale sau cosmetice, există cazuri rare de efecte secundare adverse. Simptomele pot consta în dureri de cap, paralizie facială și slăbiciune musculară.

Cum se tratează botulismul

Diagnosticarea și tratamentul imediate sunt esențiale pentru salvarea vieții. Botulismul este o afecțiune medicală gravă și trebuie depistată și tratată de medicul specialist. Pentru dignosticul corect sunt necesare teste de sânge.

Dar se impune și examenul lichidului cefalorahidian și scanarea creierului. Asta pentru a identifica dacă există leziuni cerebrale specifice. Se pot efectua și teste ale alimentelor ingerate, precum și ale conținutului stomacului, intestinelor și ale materiilor fecale.

Electromiografia evaluează starea musculară. Se mai fac scanări imaginistice pentru a detecta dacă este vorba despre o deteriorare internă la nivelul sistemului nervos central. Testul lichidului spinal arată dacă există infecție sau lexiuni la nivelul creierului ori al măduvei spinării.

Diagnosticarea botulismului infantil se confirmă atunci când există un test al materiilor fecale. Dacă este pozitiv testul, tratamentul începe imediat. Pentru botulismul alimentar și cel prin plagă pot apărea simptome precum accidente vasculare cerebrale, miastenia gravis sau sindromul Guillain-Barre. Acesta din urmă afectează nervii periferici. Și apare în urma infecției virale ori în urma unui episod infecțios gastro-intestinal.

Pentru a trata ce este botulismul se folosește, în general, ser antitoxic. Acesta poate scădea riscul de complicații. Există tipuri diferite de ser care se utilizează pentru adulți și copilași. Se pot utiliza în tratament și antibiotice. Dar numai când botulismul apare pe fondul unei răni deschise. Atunci se poate interveni și chirurgical, pentru eliminarea zonei contaminate.

Ce tratează toxina botulinică

Cine s-ar fi gândit că o toxină atât de periculoasă poate face bine la sănătate?! Dar iată că o proteină, rezultată din bacteria Clostridium botulinum, face minuni. Se numește toxină botulinică și acționează asupra mușchilor, paralizându-i! Există șapte tipuri de toxină botulinică. Însă, dintre toate acestea, doar tipurile A și B sunt utilizate. Sunt cunoscute sub numele de Botox și Myobloc.

Injectarea acestora e o artă. Și nu oricine e capabil să o aplice. Se știe că musculatura funcționează pe baza comenzilor primite de la creier, prin mesaje care trec mai întâi prin măduva spinării. Nervii sunt „solii' care le transmit mai departe, cu ajutorul unei substanțe, numită acetilcolină. Unele anomalii fac ca mesajele să se transmită greșit, provocând spasme, contracții, dureri. În acest punct intervine toxina botulinică, împiedicând accesul acetilcolinei de la nervi la mușchi.

Totuși, în cantități mari, toxina poate fi fatală, ducând la paralizie totală. De aceea, cantitatea folosită în terapie este foarte mică. În anumite cazuri, se utiliează un aparat, numit electromiograf, pentru ghidarea injecțiilor. Efectul toxinei durează cam trei luni, apoi este necesară o nouă injectare pentru menținere.

În general, toxina botulinică este recomandată în tratamentul afecțiunilor care implică și contracțiile anormale ale mușchilor. Și trebuie menționat faptul că nu este un panaceu miraculos. Ci îi ajută pe suferinzii de distonie cervicală, torticolis, strabism („ochi încrucișați'), spasme faciale.

Botox este folosit în special în cosmetică, pentru tratarea ridurilor și imperfecțiunilor feței. Myobloc intervine în problemele spatelui. Toxina este folosită de mulți ani și în terapia de după accidente vasculare, la scleroza multiplă, paralizia cerebrală sau traumatismele craniene, tremor, salivație excesivă. În plus, în România, există peste 500 de copii cu paralizie cerebrală, tratați cu toxina botulinică.

Și transpirația în exces poate fi înlăturată cu succes de Botox. Pentru a remedia această problemă, trebuie identificate mai întâi de către specialist zonele cu probleme și cauza afecțiunii. Apoi se trece la injectare, urmată de efectul de scoatere din funcțiune a glandelor sudoripare, pentru o perioadă de 6-12 luni. Efectul se instalează cam după 2-3 zile de la injectare.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: mayoclinic.org,

Citește și De ce este bine să faci conserve în casă și cum faci asta eficient

Google News Urmărește-ne pe Google News

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton