Ce este compostul și cum să-l faci la tine acasă

Ce este compostul?

Compostul este un proces natural care transformă materiile organice brute în materie valoroasă pentru sol. Pe lângă faptul că este bun pentru grădină, compostul ajută mediul înconjurător, deoarece reciclezi resturile de grădină și de bucătărie acasă, în loc să le arunci la gunoi.

De ce ar trebui să faci compost acasă ?

Reduce cantitatea de material care ajunge la gropile de gunoi. Compostul este un ajutor valoros și gratuit pentru sol, care permite grădinarilor să economisească banii folosiți pentru a cumpăra alternative, cum ar fi mușchiul de turbă, îngrășămintele sau vermiculita.

Acesta îmbunătățește gradul de afânare a solului (starea fizică a solului), aerisirea (reducând compactarea, îmbunătățind creșterea rădăcinilor și pătrunderea apei), capacitatea de reținere a apei (importantă în timpul secetei) și conține o gamă largă de nutrienți pentru plante.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

Citește și: De ce sunt roșiile roșii

Majoritatea solurilor beneficiază de adaosuri regulate de compost.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Elena Lasconi și George Simion sunt la egalitate în lupta pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Compostul suprimă unele boli transmise prin sol. Populațiile de anumiți microbi din compost pot concura cu agenții patogeni pentru hrană și habitat, în timp ce alții atacă sau resping agenții patogeni ai plantelor.

Compostul este bun pentru mediu și o activitate la care poate ajuta întreaga familie.

Cum se face compostul?

Bacteriile, ciupercile și alți microbi sunt actorii cheie în procesul de compostare. Aceste organisme se „hrănesc” cu materie organică și folosesc carbonul și azotul pe care le conține pentru a crește și a se reproduce.

Căldura generată de grămada de compost este un rezultat al activității microbiene. Microbii sunt activi în număr mic la temperaturi puțin peste zero grade Celsius și sunt cei mai numeroși la 54-60 de grade.

Citeşte şi: Alimentele care scad pofta de mâncare

Aceștia sunt ajutați de multe organisme mai mari, cum ar fi râmele, melcii, miriapodele, anumiți gândaci, furnicile și diverse larve de insecte care se hrănesc cu materia vegetală și animală din sol.

Aceleași organisme sunt responsabile de descompunerea atât a litierei (stratul gros de frunze uscate, aflate în putrefacție, format în urma procesului de descompunere) din solul pădurilor, cât și a resturilor de porumb de pe câmpuri.

Aceste organisme sunt de dorit în grămada de compost. Ele realizează descompunerea inițială a materialelor grosiere – mușcă, mestecă, reduc dimensiunea materialelor și, astfel, măresc suprafața pentru ca microorganismele să-și poată face treaba.

Microbii de compostare folosesc carbonul pentru energie și azotul pentru creștere (sinteza proteinelor). Atunci când amesteci diverse forme de materiale organice în coșul de compost, este important să obții un echilibru adecvat între carbon și azot.

Cum să faci compost – pașii de urmat

Îngroapă deșeurile de bucătărie (coji și miez de fructe și legume, zaț de cafea etc.) acoperind materialul pe măsură ce înaintezi cu pământ sau frunze tocate.

Mărunțirea resturilor cu o lopată înainte de a le acoperi va accelera descompunerea. Deșeurile de bucătărie vor hrăni animalele și microorganismele din sol, sporind fertilitatea acestuia.

Poți composta în șanțuri resturile de bucătărie pe tot parcursul anului, deși procesul încetinește semnificativ din noiembrie până în martie.

Citește și:Ce alimente sunt interzise în cuptorul cu microunde.Aparatul riscă să explodeze

Poți face compost într-o grămadă independentă sau poți folosi un recipient. Indiferent de metode, principiile fundamentale ale compostării sunt aceleași.

Adună și pregătește ingredientele

Vei avea nevoie de aproximativ de două ori mai multă materie brună (ca volum) decât materie verde. Materia brună (frunze uscate, fân, rumeguș, așchii de lemn, crengi lemnoase) este bogată în carbon.

Materia verde (iarbă tăiată, resturi de fructe și legume, zaț de cafea) este bogată în azot. Evită plantele grav bolnave sau infestate de insecte, carnea, oasele, buruienile cu semințe și buruienile perene care ar putea supraviețui compostării. Taie sau toacă în bucăți mai mici materialele mari și aspre pentru a accelera procesul de compostare.

În timp ce gătești în bucătărie, colectează toate resturile de fructe și legume, de la coji de banane la tulpini de sparanghel și salată ofilită.

Chiar și cojile de ouă, pliculețele de ceai și zațul de cafea pot fi transformate în compost. Poți depozita resturile alimentare într-o pungă cu fermoar în spatele frigiderului sau într-un recipient cu capac etanș care se pune pe blat sau sub chiuvetă. Aceasta este o modalitate ușoară de a evita mirosurile și de a te asigura că resturile nu atrag insectele.

Pe lângă resturile alimentare, florile tăiate, iarba tăiată, frunzele și crengile uscate, resturile de plante, buruienile care nu au crescut, tulpinile de porumb, filtrele de cafea și ziarele mărunțite pot merge și ele la grămada de compost.

Ce să nu pui în compost

Totuși, există unele lucruri care nu pot merge în grămada de compost. Printre cele interzise se numără carnea și peștele, oasele, produsele lactate, uleiul, untul, untura și alimentele gătite cu ulei, produse lactate și carne. Poți composta și resturile de animale de companie, dar trebuie să o faci separat.

Găsește locul perfect

Găsește un colț mic din grădina ta pentru o grămadă de compost. Vei avea nevoie de aproximativ trei metri pătrați de spațiu, în mod ideal, cu puțină umbră pentru a nu se usca prea repede și un drenaj decent, astfel încât să nu rămână nici prea umed.

Alternativ, achiziționează un coș de compost închis de la magazinele speciale sau de la secțiunea grădinărit a supermarketurilor. Folosește sârmă sau garduri pentru a proteja coșul de animale.

Construiește grămada de compost

Pune un strat de 10 până la 20 de centimetri de material maro, apoi adaugă un strat de material verde, la o adâncime de aproximativ 5-10 cm (straturile de iarbă tăiată ar trebui să aibă o adâncime de numai 5 cm).

Citește și: Patru diete de slăbit, recomandate femeilor peste 50 ani

Adaugă încă un strat de material maro și stropește grămada cu apă. Amestecă aceste prime trei straturi cu o furculiță. Continuă să adaugi straturi, să uzi și să amesteci. Pentru a te asigura că compostul este totuși uscat și nu chestie foarte umedă, asigură-te că ai întotdeauna mai mult material maro decât verde în amestec.

Întoarce și aerisește grămada

Resturile menajere se transformă în compost cu ajutorul microorganismelor iubitoare de carbon și azot. Pentru a le ajuta să își facă treaba, trebuie să întorci regulat compostul.

Acest lucru lasă să intre aerul care este important pentru munca grea pe care o fac aceste microorganisme care transformă resturile în sol bun și bogat în nutrienți.

Folosind o furcă sau o furculiță ori un alt instrument, stivuiește din nou grămada, redistribuie totul astfel încât materialele aflate inițial la exterior să fie mutate în centrul grămezii, unde vor fi expuse la o căldură mai mare.

Dacă este necesar, adaugă apă; grămada trebuie să fie la fel de umedă ca un burete stors. Adăugarea ocazională a unei lopeți de gunoi de grajd învechit sau de compost finit conferă grămezii o doză suplimentară de nutrienți și microbi și accelerează descompunerea.

Întoarce grămada săptămânal, dacă este posibil, până când aceasta nu mai generează căldură internă și majoritatea materialelor s-au descompus.

Materie maro și materie neagră

Verde: Iarbă tăiată; plante moi, cu frunze, inclusiv buruieni anuale; fructe și legume, deșeuri necoapte din bucătărie; deșeuri de animale de companie, etc.

Maro: resturi de tăiere și resturi de gard viu (de preferință mărunțite), așchii de lemn, frunze, hârtie și carton (rupte sau mărunțite), paie, tulpini de plante.

Cât durează procesul

În lunile mai calde, vei putea să ai un compost frumos în două luni, în lunile mai reci ar putea dura până la șase luni pentru ca toate componentele compostului să se descompună.

De obicei, cu cât ai mai mult compost, cu atât mai repede va decurge întregul proces. Deci, cum știi dacă funcționează?

Citește și: Ce alimente te ajută să scapi de celulită

Dacă acest compost miroase urât, probabil că amestecul de maro și verde are nevoie de o mică ajustare. Compostul urât mirositor înseamnă de obicei că se descompune în loc să se composteze, așa că adaugă niște material maro suplimentar pentru a-l ajuta să se usuce.

Un compost bun miroase a pământ, nu a gunoi. Când compostul tău are o culoare maro și este destul de uniform în culoare și textură, este gata de utilizare.

Dacă nu ai nevoie de mult compost pentru grădina ta mică, dar vrei totuși să ajuți planeta sau vecinii care au o grădină mai mare, poți să faci compotul și să îl oferi celor care au o grădină mai mare. De fapt, poți chiar să oferi compost în schimbul fructelor și legumelor de grădină.

Adăugarea de compost în sol îmbunătățește structura și textura acestuia, făcându-l ideal pentru creșterea plantelor prin adăugarea de materie organică.

Cu procente mai mari de materie organică, solul este mai capabil să rețină mai bine apa, nutrienții și aerul – în beneficiul întregului ecosistem prin crearea unui mediu optim pentru plante și prin reducerea scurgerii și a eroziunii.

O creștere a materiei organice cu doar un procent poate tripla capacitatea de reținere a apei în sol.

Sursa foto: Shutterstock.com

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News