Ce este dieta volumetrică și cum funcționează

Cine spune că nu a ținut niciodată nicio dietă minte. Mai ales că mediul online e suprasaturat de variante și metode care promit topirea kilogramelor ca prin farmec. În ciuda recomandărilor specialiștilor de a alege calea sănătoasă pentru a slăbi, tot opțiunile rapide ne atrag. Pe de altă parte, din noianul de cure de slăbire la modă se distinge ceea ce este dieta volumetrică și cum funcționează ea. Și asta pentru că pare să fie eficientă, fără a simți senzația de foame. Sună bine, nu-i așa?

Ce este dieta volumetrică

Dieta volumetrică provine din cartea medicului nutriționist Dr. Barbara Rolls. Ea oferă, recomandări, rețete și informații referitoare la modul de calcul al densității caloriilor din mâncărurile preferate. Așadar, ceea ce este dieta volumetrică diferă de ce era cunoscut până acum. Și evidențiază faptul că acest program alimentar este menit să ofere sațietate, consumându-se alimente bogate în elemente nutritive.

Senzația de foame este cea care determină majoritatea celor angrenați în procesul de slăbire să renunțe. Or, cu burta plină, cu singuranță ești încurajat să continui și să urmezi obiceiuri sănătoase. Ba chiar te motivează să faci mișcare și să ții un jurnal alimentar. Dieta se numește volumetrică’ tocmai pentru că toate alimentele permise au un volum mare, ocupă loc în stomac și te fac să ai senzația de sațietate mult timp. Dacă ți se potrivește, vei vedea citind despre ce este dieta volumetrică și cum funcționează.

Hrana cu densitate calorică scăzută și cu conținut bogat de nutrienți și apă sporește scăderea în greutate și nu este deloc plictisitoare. Chiar dacă te obligă să renunți temporar la anumite alimente. Vei consuma mai puține calorii, dar te vei simți sătul. Fructele, legumele și supele sunt favoritele dietei volumetrice. Iar Dr. Rolls susține că restricționarea alimentelor cu densitate calorică ridicată, precum prăjiturile, bomboanele, nucile, semințele sau grăsimile, ajută la obținerea și menținerea senzației de sațietate.

Cum funcționează dieta volumetrică

Spre deosebire de alte cure de slăbire, această dietă încurajează stilul de viață sănătos și dezvoltarea unori obiceiuri alimentare sănătoase. Și asta pentru că se dorește o schimbare pe termen lung a stilului de viață, nicidecum o cursă rapidă pe termen scurt. Așadar, dieta volumetrică împarte alimentele în patru categorii, în funcție de densitatea lor calorică:

Categoria întâi

Este vorba despre alimentele cu densitate calorică foarte mică, sub indicele 0,6. Cu alte cuvinte, această categorie de alimente va constitui baza dietei. Conține legume fără amidon, precum broccoli, morcovi, sfeclă, varză de Bruxelles și fructe precum bananele, merele și grepfrutul. Poți consuma la discreție supe de orice fel, la fel ca și produse lactate degresate.

Categoria a doua

Aici sunt încadrate alimentele cu densitate calorică scăzută, cu un indice cuprins între 0,6 și 1,5. Sunt produse sănătoase dacă se consumă cu moderație. Spre exemplu, carnea de pui fără piele, lintea, mazărea și fasolea uscată, porumbul, cartofii și dovleacul, cerealele integrale pot fi opțiuni pentru meniul zilnic din dieta volumetrică. Însă e foarte important să fie în cantități mici.

Categoria a treia

Include alimentele cu densitate calorică medie, cu indice de 1,6-3,9. Aici se încadrează alimente care, deși sunt sănătoase și se recomandă în alte diete, ar trebui consumate în porții cât mai mici. Este vorba despre carnea grasă, peștele gras, produsele lactate integrale, brânzeturile și carbohidrații rafinați din paste, pâine albă sau orez alb.

Categoria a patra

Este cea care se referă la alimentele cu densitate calorică ridicată, cu indice între 4 și 9. Chiar dacă nu sunt complet interzise, pentru efecte durabile, e recomandat ca alimentele din această categorie să fie evitate sau consumate numai ocazional, în porții foarte mici. Și ne referim la dulciuri, produse de patiserie, prăjituri, biscuiți, chipsuri, nuci și semințe, sosuri, fast-food și tot ce înseamnă alimente procesate.

Ce înseamnă densitatea calorică

În baza informațiilor oferite de Dr. Rolls în cartea sa, densitatea calorică se calculează, în general, împărțind numărul de calorii pentru o porție anume la greutatea acesteia măsurată în grame. Rezultatul obținut se va încadra undeva între 0 și 9. Densitatea calorică este influențată de conținutul de apă și de fibre al alimentelor. Cu cât sunt mai bogate în apă și fibre, cu atât densitatea calorică este mai mică.

Apa crește volumul unui produs alimentar, dar cu marele avantaj de a nu-i aduce și exces de calorii. Drept urmare, senzația de sațietate va apărea imediat după consum și se va menține o perioadă de timp. Spre exemplu, un măr, care are cam 80 calorii, va umple stomacul și va alunga foamea mult mai bine decât o cantitate de chipsuri echivalentă ca număr de calorii.

În consecință, alimentele cu densitate calorică mică pot fi consumate în cantități mai mari, ceea ce alungă frustrarea foamei pe care o resimțim când suntem la dietă. Și numărul de calorii ingerate va fi redus semnificativ.

O masă obișnuită din regimul alimentar volumetric presupune combinarea alimentelor din categoria întâi, eventual și din a doua categorie, pentru un conținut nutritiv optim. La nevoie, se pot consuma și porții mici din a treia categorie. Însă cele din categoria a patra ar fi bine să fie evitate sau extrem de limitate.

De altfel, în funcție de necesitățile fiecărui organism, se poate ajusta meniul așa încât să se obțină rezultatele dorite. Dieta încurajează și efectuarea a minimum 30 de minute de exerciții fizice zilnic, precum și conceperea unui jurnal alimentar care să monitorizeze progresul și să evidențieze ceea ce ar trebui îmbunătățit.

Exemplu de meniu pentru trei zile de dietă

Dat fiind că se pretinde a fi o dietă sănătoasă și care ține de foame totodată, planul alimentar recomandat presupune trei mese și 2-3 gustări zilnice. Planul alimentar îți arată că dieta cultivă obiceiuri alimentare sănătoase. Vegetalele, al căror consum este încurajat, aduc multe vitamine, fibre, minerale și antioxidanți și sunt în general deficitare în dieta omului modern. Iată un exemplu de meniu recomandat de specialiști:

Prima zi

• Mic dejun: terci de ovăz cu 200 ml lapte degresat sau lapte bătut degresat
• Gustare: morcov crud cu humus
• Prânz: pui la grătar cu quinoa și sparanghel sau varză de Bruxelles
• Gustare: felii de măr cu brânză de vaci proaspătă degresată
• Cină: cod la cuptor cu garnitură de cușcuș și legume picante

Ziua a doua

• Mic dejun: iaurt degresat cu fructe de pădure, de preferat cu căpșune și afine
• Gustare: un ou fiert tare cu felii de roșie
• Prânz: curcan cu garnitură de fasole boabe și legume
• Gustare: o salată de fructe preparată din pepene galben, kiwi și căpșune
• Cină: dovlecei umpluți cu un amestec din carne de vită tocată, cubulețe de roșii, ardei gras și sos marinara.

A treia zi

• Mic dejun: omletă cu ciuperci, ceapă și roșii și o felie de pâine integrală prăjită
• Gustare: un smoothie cu lapte bătut degresat, banană și fructe de pădure
• Prânz: supă de pui cu tăieței și o porție de salată verde
• Gustare: popcorn fără adaus de grăsimi și sare
• Cină: paste integrale cu chiftele de curcan și legume sotate.

Ce dezavantaje are dieta volumetrică

Deși este un plan alimentar menit să schimbe stilul de viață și obiceiurile nesănătoase, fără restricții majore, ceea ce este dieta volumetrică are și dezavantaje. Iar unul dintre ele constă în faptul că „mănâncă’ timp.

E cam greu să comanzi combinațiile de alimente necesare, așa că poți cădea cu ușurință în ispita meselor luate din mers. Ți se va părea mai simplu să înfuleci un burger în fugă sau la tastatură decât să pregătești un prânz recomandat. Dieta presupune să găsești rețete, să planifici mese, să te aprovizionezi și să ai mâncare la tine când pleci de acasă.

Un alt dezavantaj este faptul că limitează consumul de grăsimi sănătoase. Iar acestea vin din nuci, semințe, avocado și chiar unele uleiuri. E drept că toate au multe calorii, însă grăsimile mono și polinesaturate au efecte benefice asupra organismului. Ele scad inflamația din corp și reglează fluxul lipidelor circulante.

De altfel, în această dietă se pune prea mult accentul pe calorii. Iar asta ar putea duce la eliminarea unor alimente esențiale pentru sănătate, precum proteinele animale. Pe de altă parte, produsele cu conținut caloric scăzut din comerț conțin zaharuri adăugate ascunse și alte ingrediente care ar putea fi dăunătoare. Dacă un aliment are conținut caloric scăzut nu înseamnă neapărat că este și sănătos.

În plus, persoanele care suferă de tulburări gastrointestinale ar putea avea probleme dacă nu-și consultă medicul specialist înainte de a începe o astfel de dietă. Cei cu sindrom de intestin iritabil sau cu boli inflamatorii intestinale ori boala celiacă vor observa o exacerbare a simptomelor în timpul dietei volumetrice. Asta numai dacă nu-și aleg cu foarte mare atenție meniul zilnic și numai la recomandarea unui specialist.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: healthline.com, Cleveland Clinic,

Citește și Legume benefice pentru articulații și cartilaje